Tesla va face concedieri la nivel mondial. Motivele deciziei au fost găsite într-un document intern

Tesla va concedia peste 10% din forţa sa de muncă la nivel global, conform unui document intern văzut de Reuters, pe fondul declinului vânzărilor şi al intensificării războiului preţurilor la vehiculele electrice (EV).

Cel mai mare producător auto în funcţie de capitalizarea bursieră avea la 31 decembrie 140.473 de angajaţi la nivel global.

„În condiţiile în care pregătim compania pentru următoarea fază de creştere, este extrem de important să analizăm fiecare aspect în vederea reducerii costurilor şi a sporirii productivităţii. Ca parte a acestor eforturi, am efectuat o revizuire a modului de organizare şi am luat decizia dificilă de a reduce cu peste 10% forţa de muncă la nivel global”, a anunţat în document directorul general al Tesla, Elon Musk.

Reprezentanţii companiei nu au fost disponibili imediat pentru a comenta informaţia.

Acţiunile Tesla au scăzut cu 0,3% în predeschiderea şedinţei de luni a Bursei de la New York. În 23 aprilie, compania va raporta rezultatele trimestriale. După ani de creşteri rapide ale vânzărilor, în 2024 ar urma să se înregistreze o încetinire a livrărilor, în condiţiile în care dobânzile ridicate au afectat cererea din partea consumatorilor, iar rivalele din China, cea mai mare piaţă auto mondială, au lansat modele mai ieftine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mașini #Tesla #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.