Tinerii în agricultură! Cum a reușit Cristina Fencovschi să lanseze o afacere în domeniul pomiculturii

20 Aug. 2021, 15:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 15:28 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Cristina Fencovschi este o tânără pasionată de agricultură care, de mult timp, își dorea propria afacere în pomicultură, iar acum visul ei a devenit realitate. Cu suportul AIPA (Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură), tânăra a reușit să planteze o livadă de vișin cu suprafața de 2,67 ha.

Ideea de afacere a venit din dorința de a-și spori veniturile. Astfel, a apărut Gospodăria Țărănească G.Ț „K&D Agro”. Deși are studii în fiscalitate și administrare fiscală, domeniul agricol l-a învățat din mers.

”Eu sunt pasionată de ceea ce fac, iar munca din pasiune generează satisfacții deosebite, dar și rezultate pe potrivă”, a explicat Cristina Fencovschi.

Pentru a-și realiza dorința Cristina a obținut suport financiar în valoare de 389,2 mii de lei din partea AIPA.

Din banii primiți de la AIPA antreprenoarea și-a înființat livada de vișin (2,67 ha) și și-a procurat tehnică agricolă pentru întreținerea/prelucrarea acesteia.

”Subvențiile le-am accesat chiar de la înființarea companiei. Mecanismul pentru start-up-uri este simplu. Întradevăr eforturile pentru întocmirea business-planului, căutarea ofertelor, semnarea contractelor, deschiderea contului escrow – au luat mult timp, dar așteptările sunt pe merit. Unicul sfat care aș putea să-l ofer este că doritorii întradevăr să aibă o abordare corectă în raport cu afacerea, pentru că AIPA oferă finanțare”, a punctat antreprenoarea.

Potrivit Cristinei, la înființarea livezii s-a confruntat cu lipsa materialului săditor or, acest lucru a tergiversat plantarea pomilor pentru toamna acestui an.

Lipsa forței de muncă reprezintă o barieră pentru Cristina, care susține că e foarte greu de găsit.

Cu toate aceste provocări, tânăra  antreprenoare planifică să extindă suprafața livezii și să planteze prun de soiuri omologate și destinate
exportului în UE.

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.