Tiranii, front unit împotriva SUA. Kim Jong-un și Putin promit să realizeze „Noua Ordine Mondială”

Coreea de Nord și Rusia au emis un avertisment puternic către Occident, declarând intenția de a forma o “Nouă Ordine Mondială”. Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul nord-coreean de Externe, cele două țări au convenit să continue cooperarea strategică și tactică pentru a-și apăra interesele fundamentale și pentru a contribui la stabilirea unei “noi ordini internaționale multipolarizate”.

Acțiunea vine în urma întâlnirilor dintre ministrul nord-coreean de externe, Choe Son Hui, și președintele rus Vladimir Putin, împreună cu ministrul de externe Serghei Lavrov, la Moscova săptămâna trecută. Se preconizează că Putin va efectua o vizită oficială în Phenian într-un viitor apropiat.

Tensiunile din Peninsula Coreeană ating cote maxime, iar această colaborare consolidată între Coreea de Nord și Rusia este interpretată ca un semn al intențiilor comune de a face față provocărilor aduse de Statele Unite. Îngrijorările au fost exprimate cu privire la extinderea cooperării militare a SUA cu aliații asiatici, acuzată de agravarea tensiunilor și de amenințarea suveranității și intereselor de securitate ale Coreei de Nord.

Analiștii consideră că această mișcare vine în contextul în care liderii nord-coreean și rus încearcă să își consolideze pozițiile pe scena internațională, iar implicarea lui Kim Jong-un în susținerea acțiunilor lui Putin în Ucraina a servit ca diversiune pentru consolidarea forței militare și diplomatică a Coreei de Nord.

În paralel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a emis avertismente asupra unei “nouă ere a geopoliticii”, susținând că “timpul dominației globale a Occidentului a luat sfârșit”. Lavrov a acuzat Occidentul de lansarea unui “război” împotriva Rusiei și a afirmat că Moscova și aliații săi au depășit acum NATO pe scena mondială.

În timp ce tensiunile cresc, liderii mondiali rămân atenți la evoluțiile din regiune, iar avertismentele privind o posibilă “Nouă Ordine Mondială” stârnesc îngrijorări cu privire la echilibrul puterii la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kim #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.