TOP 25 de țări în care se trăiește cel mai bine

07 Iul. 2021, 12:24
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
07 Iul. 2021, 12:24 // Au Bani //  MD Bani

O nouă actualizare a clasamentului țărilor în care se trăiește cel mai bine.

Site-ul Numbeo a totalizat datele și cu referire la situația din 2021, mijlocul anului.

Clasamentul recent publicat arată în modul următor:

Top 25, după Indicele Calității Vieții

  1. Elveția 188.36
  2. Danemarca 186.25
  3. Olanda 180.27
  4. Finlanda 178.95
  5. Australia 178.41
  6. Islanda 177.64
  7. Austria 176.36
  8. Germania 175.24
  9. Noua Zeelandă 173.60
  10. Luxemburg 171.81
  11. Norvegia 171.72
  12. Estonia 171.16
  13. Suedia 170.19
  14. Oman 168.82
  15. Slovenia 165.74
  16. Japonia 164.06
  17. Statele Unite 163.60
  18. Spania 163.48
  19. Lituania 160.29
  20. Portugalia 159.83
  21. Republica Cehă 157.49
  22. Canada 157.25
  23. Regatul Unit 156.94
  24. Emiratele Arabe Unite 156.94
  25. Croatia 155.41

Realitatea Live

18 Mart. 2026, 17:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2026, 17:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de reabilitare a coridorului feroviar Vălcineț – Ungheni – Căinari a fost stopat, după ce toate licitațiile au fost anulate. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care nu a oferit explicații cu privire motivele acestei decizii.

Întrebat despre cauza anulării procedurilor, oficialul a declarat doar că licitațiile au fost anulate, fără a detalia circumstanțele.

Decizia vine în contextul în care, în urmă cu doi ani, autoritățile anunțau că Republica Moldova va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru modernizarea acestui coridor feroviar strategic.

Proiectul era parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”, fiind susținut printr-un acord de grant investițional între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, ratificat de Parlament.

Planul prevedea reabilitarea unui coridor feroviar de aproximativ 446 km, dintre care circa 128 km se aflau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare. Lucrările vizau segmentele Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni, Ungheni – Chișinău și Chișinău – Căinari, cu rol strategic în conectarea nordului și sudului țării, precum și în integrarea în coridoarele europene de transport.

De asemenea, proiectul urma să faciliteze conectarea rețelei feroviare naționale la rute ocolitoare, evitând segmentul controlat de administrația de la Tiraspol.