TOP 7 cele mai scumpe șampanii din lume (FOTO)

Șampania este o băutură alcoolică savurată de obicei în timpul unor ceremonii oficiale, cei care o adoră însă o pot consuma și mai des. Pe vremuri, șampania putea fi băută doar de membrii familiilor regale, astăzi însă este un produs accesibil pentru oricine își permite acest lucru financiar vorbind.

Deși în Moldova majoritatea tipurilor de șampanie sunt comercializate la prețuri avantajoase, există unele care se numără printre cele mai scumpe băuturi din lume.

Vedeți în continuare care sunt 7 cele mai scumpe tipuri de șampanie din lume.

7. The Krug Clos d’Ambonnay – o șampanie roșie deosebită care costă 3.500 de dolari sticla.

CdA-01-Large

6. Perrier – Jouet Champagne – Se vinde doar în set, care conține 12 sticle, toate la un preț de 6485 dolari

perrier_jouet_bottles

5. The Champagne Cristal Brut 1990 – plăcerea de a savura o sticlă din această șampanie te va costa 17.625 de dolari. Este cunoscută în lume sub numele scurt Methuselah. Este produsă în ediție limitată.

Louis-Roederer-1990-Cristal-Brut

4. Krug 1928 – costă 21.000 de dolari. Este produsă din cei mai buni struguri albi aduși din diverse colțuri ale lumii. Are un gust plăcut, ușor.

krug-rose-w-sniegu-754451

3. Dom Perignon White Gold Jeroboam – costă 40.000 de dolari sticla.

dom-perignon-1-1-1

2. Pernod Ricard Perrier Jouet – și această șampanie este vândută în set, care cuprinde 12 sticle. Costă 50.000 de dolari.

perrier_jouet_b-e-2006

1. Shipwrecked 1907 Heidseick – este cea mai scumpă șampanie și costă 275.000 de dolari sticla. Potrivit legendei, o sticlă cu această șampanie ar fi fost pierdută din întâmplare, după ce a căzut dintr-o navă și ar fi stat pe malul oceanului până în anul 1997.

hco-gout-americain

#cele mai scumpe #șampanii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.