Topul evenimentelor care au marcat economia Republicii Moldova în anul 2022

01 Ian. 2023, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Ian. 2023, 12:02 // Actual //  Lupu Eduard

Anul 2022 a fost unul cu multiple provocări pentru Republica Moldova. Țara a fost zdruncinată de o criză economică și energetică fără precedent. BANI.MD a făcut un top al celor mai importante evenimente care au marcat economia Republicii Moldova în anul 2022.

Republica Moldova a obținut a statul de țară candidată la Uniunea Europeană

În data de 23 iunie 2022, Comisia Europeană a stabilit oferirea Republicii Moldova, de rând cu Ucraina, a statului de țară-candidat pentru aderarea la UE1, fiindu-i conferită astfel, pentru prima dată, o perspectivă europeană clară. Aceasta a propulsat relațiile bilaterale RM-UE și agenda integraționistă europeană a Moldovei spre un nivel calitativ superior: țara noastră este încorporată în Politica Europeană de Extindere, ceea ce o ajută să se diferențieze, deja de o manieră categorică, de alți participanți ai Parteneriatului Estic. Oferirea statutului de candidat la UE s-a făcut la pachet cu Ucraina.

Majorarea asistenței financiare externe

Urmare a războiului din Ucraina declanșata de Federația Rusă, Republica Moldova a fost direct afectată. este vorba de criza energetică și economică. În rezultat autoritățile au apelat la suportul financiar extern. Conform datelor Ministerului Finanțelor de la finele trimestrului 3, 2022, au fost încasate la bugetul de stat 9,6 miliarde lei, iar până la finele anului curent urmează să fie încasate încă circa 2 miliarde lei. O problemă majoră legată de aceste sume este că majoritatea vin sub formă de credit, ponderea granturilor fiind de doar 20%. Chiar dacă nivelul datoriei de stat externe se menține în limite normale, condițiile economice și sociale dificile în care se află țara noastră dictează necesitatea majorării ponderii granturilor în finanțările externe – mesaj care trebuie promovat activ în rândul partenerilor de dezvoltare.

Creșterea independenței energetice

În contextul creșterii prețurilor mondiale la resursele energetice și a riscurilor legate de furnizarea de gaze naturale de la Gazprom și electricitate din stânga Nistrului, Guvernul a demarat o agenda activă de reforme în vederea diversificării livrărilor de energie și valorificarea surselor de energie vulnerabilă. Astfel, pentru prima dată de la independență, Republica Moldova a început să înmagazineze gaze naturale, fiind un element indispensabil al securității energetice a țării. Totodată, a fost abilitată întreprinderea de stat „Energocom” pentru procurarea gazelor naturale și energiei electrice de pe piață, fapt ce a permis diversificarea surselor de energie.

Inflația galopantă și criza economică

Șocurile negative din 2022 (invazia militară a Rusiei în Ucraina, criza energetică, seceta și creșterea prețurilor de import) s-au transpus în stagflație: recesiune economică estimată la circa 3-4% pe fundalul unei inflații medii de circa 30%. Recesiunea a fost determinată de 3 factori majori: războiul din Ucraina, care a dus la pierderea piețelor de desfacere din Rusia, Ucraina și Belarus, a subminat lanțurile logistice și valorice, și, cel mai important, a afectat sentimentul investițional și de consum, (seceta care a subminat producția agricolă, și așa afectată de scumpirea inputurilor agricole (în special, carburanți și fertilizanți); și înăsprirea dură a politicii monetare care, deși a prevenit o inflație și mai mare, a înrăutățit i mai mult accesul la credite. Inflația a fost determinată preponderent de creșterea prețurilor de import a produselor energetice, agro-alimentare și materiale de construcție.

Reformele bat pasul pe loc

Succesele pe plan extern soldate cu creșterea asistenței donatorilor și obținerea statutului de țară candidată la UE nu au reușit să se transpună în succese pe plan intern. Astfel, o serie de reforme sistemice fie au fost amânate. Este vorba de reforma teritorial-administrativă, reforma administrației publice locale, reforma sistemului de pensionare. Cele care se mișcă cu viteza melcului vizează reforma justiției, reforma administrației publice, reforma salarizării în sectorul public, reforma managementului finanțelor publice, digitalizarea sau reforma întreprinderilor de stat.

Deficitul bugetar s-a adâncit

În 2022, deficitul bugetar a constituit circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 Guvernul planifică un deficit și mai mare – 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. Pe fundalul crizei economice, a șocurilor inflaționiste, și a unei politici monetare restrictive, promovarea unei politici bugetare expansioniste cu deficite bugetare ridicate devine o necesitate. De fapt, în 2022, aceasta a permis amortizarea șocurilor negative și, în pofida provocărilor fără precedent, a fost înregistrată o recesiune mai blândă față de alți ani (2009 sau 2020). Totuși, problema principală a deficitelor bugetare din această perioadă este că acestea nu sunt sustenabile, cel puțin, din două motive:  acestea sunt finanțate preponderent din finanțări preferențiale externe (care sunt temporare prin definiție), în timp ce pe intern finanțările sunt limitate și scumpe, iar statul promovează o politică irațională de impozitare a veniturilor obținute din investițiile în valorile mobiliare de stat; și acestea sunt cauzate, preponderent, de creșterea obligațiilor sociale care generează, în lanț, alte obligații pe viitor onorarea cărora va fi tot mai problematică.

Explozia ratei sărăciei

Criza economică și energetică care au stimulat inflația galopantă au generat creșterea costurilor pentru populație, respectiv acest lucru generează majorarea ratei de sărăcie a populației. Estimările arată că rata sărăciei va avansa la 27% în anul 2022 față de 22% cât era anterior. Creșterea ratei sărăciei urmează să pună presiuni adiționale pe sistemul finanțelor publice, agravând problema deficitului bugetar.

Investițiile s-au prăbușit

Avalanșa de șocuri economice și criza din 2022 a redus substanțial activitatea investițională. Conform celor mai recente date BNS, în primele 3 trimestre 2022, volumul investițiilor în active imobilizate, în termeni reali, a scăzut cu 9,2%, iar pentru întregul an scăderea ar putea fi de peste 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Mai 2024, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mai 2024, 16:41 // Actual //  bani.md

Chișinăul a găzduit cea de-a 10-a ședință operativă a HUB-ului de Securitate al UE, un eveniment cu tematica principală axată pe sistemele IT de mari dimensiuni în domeniul justiției și afacerilor interne. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt și experți în securitate din cadrul Uniunii Europene și Republicii Moldova, printre care se numără Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, și Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care au venit cu un cuvânt de deschidere.

„Dacă până acum Republica Moldova s-a aliniat în domeniul armonizării legislative în pas cu sistemele IT de mari dimensiuni ale UE, acum avem deja specialiștii ai EU Lisa prezenți în țara noastră, iar acest lucru pe de o parte înseamnă o si mai mare apropiere a țării noastre față de UE, și pe de altă parte arată încrederea acordată de agențiile Europene, autorităților din țara noastră”, a precizat în discursul său ministrul Afacerilor Interne.

Cu un mesaj a venit și ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

„Pentru eficientizarea implementării politicilor UE în domeniul justiției și afacerilor interne, au fost create sisteme informatice, care sunt gestionate de eu-LISA, Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție. Bunăoară, datorită bunei funcționări a sistemelor gestionate de eu-LISA, cetățenii Uniunii pot călători liber în toate statele membre ale UE, fără a compromite securitatea Europei. În contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la UE, Uniunea Europeană va acorda Moldovei suportul necesar, inclusiv în integrarea celor mai bune soluții IT în domeniul justiției și afacerilor interne”, a precizat Mažeiks.

Această ședință operativă a fost, potrivit MAI, o oportunitate esențială pentru Republica Moldova de a discuta și de a stabili parteneriate cu experții europeni în vederea integrării și optimizării sistemelor IT de mari dimensiuni. Aceste sisteme sunt fundamentale pentru consolidarea securității interne și gestionarea eficientă a frontierelor Republicii Moldova.

În cadrul întâlnirii, Republica Moldova a prezentat stadiul actual al propriilor sisteme IT de mari dimensiuni și a infrastructurii aferente, discutând așteptările și provocările în contextul integrării cu sistemele europene. De asemenea, au fost abordate subiecte precum managementul identității biometrice și reziliența infrastructurii critice IT și de comunicații.

Pentru mai multe detalii privind evoluția activităților HUB-ului de Securitate al UE, vizitați platforma https://maisigurinue.md.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău