Transferurile din străinătate țin Moldova pe linia de plutire: 1 leu din 10 vine de peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #statistică #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova dă semne de blocaj, iar perspectivele pentru sfârșitul anului sunt sumbre. După o perioadă de creștere, activitatea economică a trecut în stagnare, iar pentru trimestrul III din 2026 se conturează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) apropiată de zero, a avertizat Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care estimează că economia țării va avansa cu cel mult 1% în acest an, de trei ori sub potențialul său.

Potrivit analizei, economia a trecut în luna august din faza de creștere în cea de stagnare, pe fondul deteriorării evoluțiilor din industrie și al slăbirii exporturilor. Practic, două dintre principalele motoare economice au început să piardă din putere, în timp ce consumul a rămas principalul factor care mai susține activitatea economică.

Problema este că acest consum se bazează tot mai mult pe produse importate, ceea ce limitează efectele pozitive asupra producției interne și menține presiunea asupra balanței comerciale.

„În august, economia a trecut din creștere în stagnare, pentru că industria și exporturile au început să cedeze. A rămas un singur motor, consumul, care însă se sprijină tot mai mult pe importuri și care va fi pus la grea încercare în această iarnă de scumpirea gazelor și a căldurii”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, perspectivele sunt complicate și de majorarea costurilor energetice în sezonul rece, care ar putea reduce puterea de cumpărare a populației și capacitatea gospodăriilor de a susține consumul.

„Menținem prognoza că 2026 se va încheia cu o creștere economică de cel mult 1%, de trei ori sub potențialul economiei, iar riscul unei stagflații, cu o economie pe loc și prețuri în creștere, devine tot mai real”, a avertizat Lupușor.

Stagflația reprezintă o situație economică deosebit de dificilă, în care creșterea economică este foarte slabă sau inexistentă, în timp ce inflația continuă să afecteze populația și mediul de afaceri. În asemenea condiții, autoritățile se confruntă cu o dilemă: măsurile de stimulare a economiei pot alimenta presiunile inflaționiste, iar politicile de combatere a inflației pot frâna suplimentar activitatea economică.

Estimarea Expert-Grup pentru întregul an 2026 este deosebit de modestă în raport cu potențialul de creștere economică al Republicii Moldova. Dacă prognoza de cel mult 1% se confirmă, economia va înregistra încă un an de avans slab, insuficient pentru o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare.

Astăzi, Banca Mondială și actualizat în descreștere prognoza economică a Republicii Moldova la 1,9% pentru anul 2026, iar anterior FMI spunea că avansul PIB-ului va fi de 1,8%.

#PIB #economie #Moldova