Transferurile din străinătate țin Moldova pe linia de plutire: 1 leu din 10 vine de peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #statistică #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.