Trei modele de startup-uri fintech care s-au dezvoltat mai mult în pandemie

În pandemie, startup-urile fintech s-au dezvoltat rapid și au devenit din ce în ce mai atractive pentru investitori: la nivel global, peste 33% dintre investițiile venture capital în 2021 au vizat startup-uri fintech, conform unui comunicat Revo Technologies.

Chiar și așa, mulți dintre jucătorii din zona fintech ezită să se gândească la o expansiune internațională semnificativă, din cauza reglementărilor și normativelor diferite de la o țară la alta, scrie startupcafe.ro.

Totuși, în pandemia COVID-19, trei modele de startup-uri fintech s-au adaptat și au reușit să implementeze soluțiile lor pe noi piețe.

Neobăncile. Cunoscute și sub numele de „Challenger Banks”, neobăncile se deosebesc de băncile tradiționale prin faptul că sunt construite pe platforme digitale și mobile. Așadar, nu au sucursale fizice, ci pun în practică un concept și o experiență nouă pentru clienții lor. Neobăncile au apărut în urmă cu aproximativ 5 ani. Monzo, Revolut sau Nubank sunt câteva dintre neobăncile cele mai cunoscute.
Platformele de tranzacționare acțiuni cu comision zero. Robinhood, care a pătruns deja și în Europa, este cea mai cunoscută platformă de acest tip, care propune varianta de brokeraj online cu comisioane zero. Compania care a propus acest serviciu, cu sediul în California și care a pornit inițial ca o aplicație mobilă, s-a dezvoltat rapid prin conceptul său nou de „democratizare a finanțelor”. Iar în condițiile în care multe business-uri s-au închis în pandemie și acest tip de startup fintech s-a dezvoltat semnificativ în ultimul an.
Cumperi acum, plătești mai târziu (Buy Now, Pay Later sau BNPL). Aceasta este cea mai recentă metodă alternativă de plată, deja foarte populară la nivel global în special în rândul Generației Z și Millennials. BNPL oferă cumpărătorilor posibilitatea de a accesa instantaneu opțiunea de a plăti mai târziu pentru cumpărăturile pe care le fac, fără să completeze cereri de finanțare sau să aștepte timp îndelungat pentru răspuns la solicitarea lor. Într-o epocă în care digitalizarea este din ce în ce mai prezentă în viețile oamenilor, este vital pentru comercianți să ofere clienților metode de plată alternativă care să facă experiența de shopping mai facilă și să minimizeze numărul clienților care renunță la coșul de cumpărături. Cumperi acum, plătești mai târziu este un serviciu popular în special printre tinerii din Generația Z și Millennials. Reticenți față de produsele bancare tradiționale, aceștia preferă BNPL pentru ușurința procesului de achiziție și plată, comoditatea rambursării ratelor și transparența întregului proces.

#neobanco #BNPL #platforme de tranzactionare #FinTech #start-up #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.