Turcia începe administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19

Turcia a început joi administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 lucrătorilor din domeniul sanitar şi persoanelor de peste 50 de ani, în cadrul actualei campanii de vaccinare la nivel naţional, informează Xinhua.

Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a anunţat în ziua precedentă că persoanele care corespund criteriilor se pot programa pentru a primi a treia doză de vaccin.

„Nu există nicio restricţie sau prioritate cu privire la tipul de vaccin pentru a treia doză”, a spus Koca într-un discurs televizat după o reuniune a Comitetului Ştiinţific Consultativ pentru Coronavirus.

Comitetul a decis, de asemenea, ca persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus să se poată vaccina după trei luni în loc de şase.

„Acest lucru ar creşte semnificativ nivelul de anticorpi şi protecţia actuală”, a menţionat ministrul.

Cu o populaţie de 83 de milioane de locuitori, Turcia a lansat programul de vaccinare la nivel naţional în ianuarie, fiind inoculaţi cu prioritate lucrătorii din domeniul sanitar şi persoanele vârstnice cu un vaccin dezvoltat de Sinovac Biotech din China. În program a fost inclus recent vaccinul Pfizer-BioNTech, scrie AGEPRES.

Ministrul a precizat că intervalul de timp dintre două doze a vaccinului BioNtech a fost redus la patru săptămâni de la şase în contextul răspândirii variantei Delta a coronavirusului.

Potrivit ministrului Sănătăţii, cazurile de COVID-19 cu varianta Delta sunt în creştere în ţară, numărul persoanelor infectate ajungând la 244 în 26 de provincii de la 138 în 16 provincii, săptămâna trecută.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii, peste 50 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate în Turcia. Numărul persoanelor care au primit două doze de vaccin anti-COVID-19 a depăşit 15,1 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.