Turcia începe administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19

Turcia a început joi administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 lucrătorilor din domeniul sanitar şi persoanelor de peste 50 de ani, în cadrul actualei campanii de vaccinare la nivel naţional, informează Xinhua.

Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a anunţat în ziua precedentă că persoanele care corespund criteriilor se pot programa pentru a primi a treia doză de vaccin.

„Nu există nicio restricţie sau prioritate cu privire la tipul de vaccin pentru a treia doză”, a spus Koca într-un discurs televizat după o reuniune a Comitetului Ştiinţific Consultativ pentru Coronavirus.

Comitetul a decis, de asemenea, ca persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus să se poată vaccina după trei luni în loc de şase.

„Acest lucru ar creşte semnificativ nivelul de anticorpi şi protecţia actuală”, a menţionat ministrul.

Cu o populaţie de 83 de milioane de locuitori, Turcia a lansat programul de vaccinare la nivel naţional în ianuarie, fiind inoculaţi cu prioritate lucrătorii din domeniul sanitar şi persoanele vârstnice cu un vaccin dezvoltat de Sinovac Biotech din China. În program a fost inclus recent vaccinul Pfizer-BioNTech, scrie AGEPRES.

Ministrul a precizat că intervalul de timp dintre două doze a vaccinului BioNtech a fost redus la patru săptămâni de la şase în contextul răspândirii variantei Delta a coronavirusului.

Potrivit ministrului Sănătăţii, cazurile de COVID-19 cu varianta Delta sunt în creştere în ţară, numărul persoanelor infectate ajungând la 244 în 26 de provincii de la 138 în 16 provincii, săptămâna trecută.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii, peste 50 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate în Turcia. Numărul persoanelor care au primit două doze de vaccin anti-COVID-19 a depăşit 15,1 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.