Turcia începe administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19

Turcia a început joi administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 lucrătorilor din domeniul sanitar şi persoanelor de peste 50 de ani, în cadrul actualei campanii de vaccinare la nivel naţional, informează Xinhua.

Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a anunţat în ziua precedentă că persoanele care corespund criteriilor se pot programa pentru a primi a treia doză de vaccin.

„Nu există nicio restricţie sau prioritate cu privire la tipul de vaccin pentru a treia doză”, a spus Koca într-un discurs televizat după o reuniune a Comitetului Ştiinţific Consultativ pentru Coronavirus.

Comitetul a decis, de asemenea, ca persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus să se poată vaccina după trei luni în loc de şase.

„Acest lucru ar creşte semnificativ nivelul de anticorpi şi protecţia actuală”, a menţionat ministrul.

Cu o populaţie de 83 de milioane de locuitori, Turcia a lansat programul de vaccinare la nivel naţional în ianuarie, fiind inoculaţi cu prioritate lucrătorii din domeniul sanitar şi persoanele vârstnice cu un vaccin dezvoltat de Sinovac Biotech din China. În program a fost inclus recent vaccinul Pfizer-BioNTech, scrie AGEPRES.

Ministrul a precizat că intervalul de timp dintre două doze a vaccinului BioNtech a fost redus la patru săptămâni de la şase în contextul răspândirii variantei Delta a coronavirusului.

Potrivit ministrului Sănătăţii, cazurile de COVID-19 cu varianta Delta sunt în creştere în ţară, numărul persoanelor infectate ajungând la 244 în 26 de provincii de la 138 în 16 provincii, săptămâna trecută.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii, peste 50 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate în Turcia. Numărul persoanelor care au primit două doze de vaccin anti-COVID-19 a depăşit 15,1 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.