Tweet-urile lui Elon Musk: Bitcoin atinge minimul de 3 luni, apoi raliurile, pe tweet-urile Musk

Bitcoin a ajuns luni la cel mai jos nivel înregistrat în ultimele trei luni. Se întâmplă după ce investitorii au început să vândă criptomoneda, în urma aluziilor făcute în weekend de Elon Musk, care a dat de înțeles că ia în calcul sau chiar a vândut deja o parte din stocurile sale de monedă virtuală, scrie Reuters.

Bitcoinul a scăzut cu mai mult de 9% luni, până la 42.185 de dolari, cel mai jos nivel din 8 februarie, în vreme de ether, moneda blockchain-ului ethereum, a scăzut cu 8%, până la 3.227 de dolari. Dogecoin a scăzut aproape 7%, până la 0,48 de dolari, toate trei monedele ajungând la niveluri minime record.

Săptămâna trecută, Elon Musk a anunțat că Tesla nu va accepta bitcoin ca metodă de plată, din cauza îngrijorărilor de mediu legate de energia necesară pentru a procesa astfel de tranzacții. Duminică el și-a apărat decizia, sugerând că Tesla și-a vândut deja deținerile de Bitcoin, scrie Digi24.ro.

Răspunzând unui cont de Twitter cu numele de CryptoWhale, care a scris că „Deținătorii de bitcoin o să-și tragă palme în trimestrul următor, când o să afle că Tesla și-a vândut și-a vândut deținerile de bitcoin. La câtă ură și-a atras @elonmusk, nu l-aș condamna”, Elon Musk a scris: „Într-adevăr”.

Nu este clar dacă proprietarul Tesla a confirmat astfel vânzările ori s-a referit doar la faptul că și-a atras multe critici.

Elon Musk a anunțat săptămâna trecută pe Twitter că Tesla nu va mai accepta plata în Bitcoin pentru automobile. El și-a motivat decizia prin faptul că “mineritul de Bitcoin afectează mediul înconjurător”. Piața criptomonedelor a pierdut 365 de miliarde de dolari după acest anunț.

„Tesla a suspendat achiziționarea de automobile cu plata prin moneda Bitcoin. Suntem îngrijorați în privința utilizării crescute a combustibililor fosili pentru mineritul de Bitcoin”, ar fi motivul pentru care Tesla nu mai acceptă plata cu această monedă virtuală.

#bitcoin #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.