Ucraina a dezvăluit de câți bani ar avea nevoie să rămână pe linia de plutire până sfârșitul anului

Ucraina aşteaptă până la sfârşitul acestui an un sprijin financiar de 12-16 miliarde de dolari de la partenerii străini, a declarat marţi premierul ucrainean Denis Şmihal, citat de Reuters și Agerpres.

Şeful guvernului de la Kiev a comunicat că Ucraina a reuşit să îşi menţină stabilitatea financiară datorită asistenţei externe, care s-a ridicat deja la 14 miliarde de dolari, însă este nevoită să direcţioneze 40% din cheltuielile bugetare – peste 420 de miliarde de hrivne, echivalentul a 11,5 miliarde de dolari – către necesităţile militare.

Şmihal a arătat că din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, s-au cheltuit 288 de miliarde de hrivne (aproximativ 7,8 miliarde de dolari) pentru salariile militarilor şi 135 de miliarde pentru achiziţia şi repararea echipamentelor militare, muniţie şi produse destinate apărării.

Creditorii Ucrainei au ajuns mai devreme în cursul lunii august la un acord privind un moratoriu de doi ani legat de plata datoriilor sale.

Armele de care ar avea nevoie ucrainenii

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, a vorbit la rândul său marți despre o parte a asistenței de care Ucraina are nevoie, afirmând că 50 de sisteme de arme cu rază lungă de acțiune HIMARS furnizate de SUA, la un cost de aproximativ 200 de milioane de dolari, pot „schimba complet cursul acestui război”.
El a subliniat că suma este mai mică decât contravaloarea unui superiaht deținut de oligarhii ruși.

Statele Unite au anunțat vinerea trecută un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, acesta urmând însă să includă doar rachete pentru sistemele HIMARS pe care le-a furnizat Kievului, nu și lansatoare noi.

Cu o zi în urmă, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a precizat că Ungaria și Italia sunt singurele două țări din Uniunea Europeană care refuză să furnizeze arme Ucrainei.

#sprijin #dolari #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.