Ucraina a dezvăluit de câți bani ar avea nevoie să rămână pe linia de plutire până sfârșitul anului

Ucraina aşteaptă până la sfârşitul acestui an un sprijin financiar de 12-16 miliarde de dolari de la partenerii străini, a declarat marţi premierul ucrainean Denis Şmihal, citat de Reuters și Agerpres.

Şeful guvernului de la Kiev a comunicat că Ucraina a reuşit să îşi menţină stabilitatea financiară datorită asistenţei externe, care s-a ridicat deja la 14 miliarde de dolari, însă este nevoită să direcţioneze 40% din cheltuielile bugetare – peste 420 de miliarde de hrivne, echivalentul a 11,5 miliarde de dolari – către necesităţile militare.

Şmihal a arătat că din 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, s-au cheltuit 288 de miliarde de hrivne (aproximativ 7,8 miliarde de dolari) pentru salariile militarilor şi 135 de miliarde pentru achiziţia şi repararea echipamentelor militare, muniţie şi produse destinate apărării.

Creditorii Ucrainei au ajuns mai devreme în cursul lunii august la un acord privind un moratoriu de doi ani legat de plata datoriilor sale.

Armele de care ar avea nevoie ucrainenii

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, a vorbit la rândul său marți despre o parte a asistenței de care Ucraina are nevoie, afirmând că 50 de sisteme de arme cu rază lungă de acțiune HIMARS furnizate de SUA, la un cost de aproximativ 200 de milioane de dolari, pot „schimba complet cursul acestui război”.
El a subliniat că suma este mai mică decât contravaloarea unui superiaht deținut de oligarhii ruși.

Statele Unite au anunțat vinerea trecută un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, acesta urmând însă să includă doar rachete pentru sistemele HIMARS pe care le-a furnizat Kievului, nu și lansatoare noi.

Cu o zi în urmă, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, a precizat că Ungaria și Italia sunt singurele două țări din Uniunea Europeană care refuză să furnizeze arme Ucrainei.

#sprijin #dolari #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.