Ucraina distrusă de războiul lui Putin. Cât ar putea costa reconstrucţia. Șeful BEI avansează în premieră o cifră

Ucraina ar putea avea nevoie de o asistenţă externă de până la 1.000 de miliarde de euro pentru a repara pagubele provocate de invazia rusească, a declarat marţi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, transmite Bloomberg.

„Am avansat cifra de un trilion pentru că am văzut cifrele care sunt vehiculate în spaţiul public şi pe care le consider complet nerealiste atunci când mă uit la nivelul de distrugere din Ucraina”, a declarat Werner Hoyer la un briefing de presă organizat la Frankfurt, adăugând că „Europa va trebui să joace cel mai important rol în efortul de reconstrucţie a Ucrainei”, notează Bloomberg, citată de Agerpres.

Această evaluare vine într-un moment în care liderii UE se pregătesc să se reunească joi şi vineri la Bruxelles pentru a discuta planurile de reconstrucţie a Ucrainei, precum şi cererea sa de aderare la blocul comunitar. Comisia Europeană a propus prima dată, la mijlocul lunii mai, cel mai recent pachet de ajutor pentru a acoperi o parte din nevoile financiare ale Ucrainei, care se ridică la aproximativ cinci miliarde de euro pe lună.

BEI, braţul financiar al UE, ar putea juca un rol central în canalizarea banilor de la UE spre Ucraina. Potrivit unor surse citate anterior de Bloomberg, BEI este şi canalul preferat de guvernul german pentru miliardele de euro care ar urma să iasă din blocul comunitar.

Banca Europeană de Investiţii, cu sediul în Luxemburg, a fost constituită prin Tratatul de la Roma din 1958. Acţionarii BEI sunt statele membre ale Uniunii Europene, iar accentul principal al activităţilor de creditare ale BEI este pus pe finanţarea de proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reconstructie #Ucraina #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.