Ucraina primește Abrams și Leoparzi, rușii atacă în stilul lor: Au adus pe front tancuri gonflabile care s-au dezumflat

Forțele ruse au amplasat tancuri gonflabile în apropiere de Zaporojie pentru a simula prezența unor astfel de vehicule de luptă, însă baloanele s-au dezumflat accidental, devenind ținta ironiei ucrainenilor. Iar o înregistrare video arată un tanc rusesc scăpat de sub control care a semănat panică printre infanteriștii trupelor invadatoare.

Kievul susține că Rusia a amplasat mai multe baloane care imită tancuri pentru a masca faptul că au rămas fără echipamente și muniție în regiunea Zaporojie, după atacurile intense din ultimele zile asupra pozițiilor ucrainene.

The biggest threat to mobilised russian infantry are mobilised russian tankmen. pic.twitter.com/Su8lWsabEW

— Defense of Ukraine (@DefenceU) January 27, 2023

Manevra rușilor a fost descoperită după ce unul dintre “tancurile” gonflabile s-a dezumflat accidental, relatează Insider.

“În timp ce partenerii noștri coordonează trimiterea tancurilor în Ucraina, armata invadatoare mărește și ea prezența ‘unităților de tancuri’ în regiunea Zaporojie. Se pare că aerul liber al regiunii Cazaci nu le priește produselor din cauciuc ale ocupanţilor, aşa că acestea se dezumflă fără a-şi îndeplini misiunea principală. La fel ca bravada umflată a armatei ruse”, a scris ironic pe Facebook Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei lângă o fotografie a unui tanc gonflabil rusesc.

Tancurile gonflabile sunt un element de bază al tacticilor militare de dezinformare ale armatei ruse, o doctrină militară cunoscută sub numele de maskirovka (deghizare). Aceasta implică folosirea unui arsenal de tancuri și lansatoare gonflabile, vehicule-momeală și manechini care imită soldați pentru a semăna confuzie.

Rusia a utilizat elemente de maskirovka și în conflictele din deceniile trecute, însă în Ucraina au fost dejucate cu ajutorul dronelor și al sateliților.

Amazing video of a Russian T-72 fleeing Ukrainian troops, discarding men and then crashing into a tree. pic.twitter.com/0hqrQtJ09S

— Cᴀʟɪʙʀᴇ Oʙsᴄᴜʀᴀ (@CalibreObscura) September 9, 2022

La începutul războiului, Ucraina a produs, de asemenea, un arsenal de acest tip, folosind false lansatoare americane de rachete realizate din lemn pentru a fi observate de dronele rusești și a păcăli trupele ruse să-și consume muniția pe ținte inutile.

Eșecurile militare ale Moscovei au ieșit în evidență și vineri, când oficialii ucraineni au difuzat o înregistrare video în care se vede cum un tanc rusesc scăpat de sub control i-a pus pe fugă pe infanteriștii care îl însoțeau.

În imaginile realizate de o dronă se vede cum tancul face mai multe manevre nereușite, apoi lovește cu turela mai mulți soldați aflați pe un alt tanc, iar cei care au scăpat nevătămați au fugit speriați. Nu se cunoaște unde sau când a fost filmat clipul de 52 de secunde postat pe Twitter, scrie Newsweek.

“Cea mai mare amenințare pentru infanteriștii ruși mobilizați sunt tanchiștii ruși mobilizați”, a ironizat ministerul ucrainean al Apărării această nouă dovadă a incompetenței din armata rusă.

Greșelile elementare pe care le fac militarii și în special tanchiștii ruși au fost ironizate în mai multe rânduri pe rețelele de socializare.

În septembrie, un clip popular postat pe Twitter arăta un tanc rusesc care circula haotic, în timp ce soldații săreau din mers, vehiculul oprindu-se apoi într-un copac.

Ministerul Apărării de la Kiev i-a ironizat pe ruși, avertizându-i că ar putea confisca toate echipamentele militare pe care le lasă în urma lor: “Nu că ne plângem. Dar, pe viitor, cerem ca rușii să fie mai atenți la descărcarea echipamentelor militare. Și să țină minte că fiecare vehicul blindat este un potențial echipament de împrumut-închiriere pentru armata Ucrainei.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leopard #Tancuri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.