Ucrainenii au dezvăluit cum au scufundat crucișătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei ruse la Marea Neagră

Crucișătorul „Moskva”, care a fost scufundat de armata ucraineană în noaptea de 14 aprilie, a intrat în zona de distrugere a complexului de rachete „Neptun”, deoarece rușii credeau că ucrainenii nu au radare speciale, iar cele obișnuite nu puteau detecta nava, deoarece recunosc ținte doar la o distanță de cel mult 18 kilometri.

Și e adevărat, Forțele Armate ucrainene chiar nu au radare speciale, notează zn.ua. Cu toate acestea, pe 13 aprilie, în jurul orei 16:00, „Moskva”, care se afla la o distanță de 120 km de coastă, a fost detectat de un radar obișnuit, au dezvăluit rachetiștii ucraineni publicației UP, sub condiția anonimatului.
Din cauza dimensiunii obiectului de pe radar, ucraienii au ajuns la concluzia că este un crucișător rusesc. La urma urmei, doar nava amiral a Flotei Mării Negre a Federației Ruse putea fi de o asemenea dimensiune în acest sector al Mării Negre.

Sursele publicației notează că în timpul acestei operațiuni și vremea a fost de partea Ucrainei: erau nori denși deasupra mării, astfel încât semnalul de la radar s-a reflectat mai întâi de la aceștia la suprafața apei și apoi de la suprafața apei înapoi la nori.
„La momentul invaziei, nu aveam radare peste orizont, iar Rusia știa asta. Dar din moment ce norii erau foarte jos și semnalul de pe acest coridor dintre apă și nori nu avea unde să meargă, radarul a ajuns pe neașteptate la crucițătorul Moskva”, a spus interlocutorul publicației ucrainene.

Sursele UP presupun că rușii, din cauza încrederii lor că soldații ucraineni nu îi detectează, probabil nici nu au activat apărarea antiaeriană.

Forțele armate ucrainene și-au dat seama că „Moskva” a fost lovită atunci când crucișătorul a luat viteză pentru a se ascunde în spatele „turnurilor Boik”. Alte patru nave au început imediat să se îndrepte spre el din direcții diferite, iar un remorcher a părăsit Crimeea în direcția navei care se scufunda.
În seara zilei de 14 aprilie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a confirmat că „Moskva” s-a scufundat. Epava sa este încă pe fundul Mării Negre.

#moskva #scufundată #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.