UE a pregătit un plan de sabotare a economiei Ungariei din cauza vetoului lui Viktor Orban

29 Ian. 2024, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2024, 12:06 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va amenința Ungaria cu sabotarea economiei sale dacă premierul ungar Viktor Orban va bloca asistența pentru Ucraina și la summitul liderilor blocului comunitar ce va avea loc săptămâna aceasta, arată un document confidențial obținut de Financial Times și citat de Reuters.

Documentul obținut de FT arată că oficialii de la Bruxelles au elaborat o strategie care să ia la țintă în mod explicit slăbiciunile economiei ungare, pericliteze stabilitatea forintului și ducă la prăbușirea încrederii investitorilor cu scopul de a afecta „locurile de muncă” și creșterea economică, în cazul în care Orban va folosi în continuare dreptul său de veto pentru a bloca asistența pentru Ucraina, scrie Hotnews.ro.

Documentul afirmă că „în cazul în care nu se ajunge la nicio înțelegere la [summitul de] pe 1 februarie, alți șefi de stat și guvern vor declara în public că, având în vedere comportamentul neconstructiv al premierului ungar (…) ei nu își pot imagina ca” fonduri UE să fie oferite Budapestei.

În lipsa fondurilor europene, „piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria”, mai notează documentul, adăugând de asemenea că o asemenea pedeapsă „ar putea declanșa o creștere rapidă a costurilor finanțării deficitului public și o cădere a monedei” ungare.

Ungaria, singura țară din UE care a votat împotriva adoptării pachetului masiv de asistență pentru Ucraina

Viktor Orban a blocat în decembrie anul trecut adoptarea pachetului de asistență multianuală în valoare de 50 de miliarde de euro pregătit de UE pentru Ucraina, liderul de la Budapesta declarând câteva zile mai târziu că banii pentru ajutorarea țării vecine nu trebuie să vină din bugetul blocului comunitar.

„Ei vor să dea Ucrainei banii din cadrul bugetului UE, Ungaria vrea să fie dați din afara bugetului UE. Ei au posibilitatea – dacă nu suntem de acord cu acest lucru – să rezolve acest lucru în afara bugetului, dar nu au opțiunea de a rezolva acest aspect din bugetul UE fără aprobarea Ungariei”, a declarat el, printre altele, la o conferință de presă.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Viktor Orban, a reiterat pe 18 ianuarie că guvernul ungar este departe de a ajunge la un acord cu UE privind deblocarea asistenței pentru Ucraina.

Comentariile sale au venit la doar o zi după ce membrii principalelor grupuri din Parlamentul European au convenit marți asupra unui proiect de rezoluție privind atacarea la Curtea de Justiție a UE a deciziei Comisiei de a debloca o parte semnificativă a fondurile europene destinate Ungariei, dar pe care le înghețase din cauza îngrijorărilor privind deteriorarea statului de drept la Budapesta în timpul guvernării lui Viktor Orban.

Comisia condusă de Ursula von der Leyen deblocase 10,2 miliarde de euro din aceste fonduri pentru Budapesta înaintea summitului din luna decembrie în care Orban a blocat pachetul de asistență pentru Ucraina, dar a părăsit sala când s-a votat în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Kievul la UE.

Abținerea sa de la vot a permis adoptarea recomandării făcute de Comisia Europeană în luna noiembrie și care vizează, pe lângă negocierile cu Ucraina, și deschiderea discuțiilor cu Republica Moldova.

Primul semn că Viktor Orban ar putea renunța la blocarea sprijinului pentru Kiev

Contactat duminică de Financial Times pentru a comenta planul redactat la Bruxelles privind sabotarea economiei Ungariei, ministrul ungar pentru relația cu UE, Janos Boka, a declarat că nu este la curent cu o astfel de amenințare, dar că Budapesta „nu cedează presiunilor”.

Însă Balazs Orban, consilierul principal al premierului ungar pe probleme politice, a declarat luni dimineața că Budapesta a trimis Bruxelles-ului încă de sâmbătă o propunere care arată că este dispusă să aprobe folosirea bugetului comunitar pentru ajutorarea Ucrainei, cu anumite condiții.

„Bruxelles-ul folosește șantajul împotriva Ungariei de parcă nu va exista ziua de mâine, în pofida faptului că am propus un compromis”, a scris Balasz pe contul său de pe platforma social media „X”, fosta Twitter.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!