ULTIMĂ ORĂ! Se modifică Legea Procuraturii. Stoianoglo, cu „un picior afară din Procuratură”

Activitatea profesională a procurorului general va putea fi evaluată de o Comisie specială, care va avea împuterniciri, în urma aprecierii, să solicite demisia din funcție a procurorului sau emiterea unei decizii de încetare a dispoziției disciplinare. Deputații majorității parlamentare au aprobat în acest sens, astăzi, un proiect de lege privind modificarea legii Procuraturii, în prima lectură cu votul a 59 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit documentului, evaluarea procurorului general va putea fi cerută de președintele țării sau de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ulterior, CSP va crea o comisie alcătuită din 5 membri – câte un delegat din partea Președinției, Parlamentului, CSP, CSM și chiar o persoană propusă de procurorul general.

În urma evaluării activității procurorului, membrii comisiei vor trebui să-i acorde acestuia calificativul bine, foarte bine sau eșuat. În cazul acordării calificativului „eșuat”, CSP va propune șefului statului demiterea procurorului general. O propunere din partea deputaților a fost ca să fie patru calificative: bine, excelent, satisfăcător și eșuat. Raportorul și autorul proiectului de lege, deputatul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că urmează să se examineze propunerea pentru a modifica această prevedere.

Totodată, noile modificări prevăd și normative prin care să prevină potențiale presiuni asupra membrilor CSP din partea procurorului general, în perioada anchetei, întrucât Consiliul este un organ colegial din componența Procuraturii Generale.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede că, evaluarea nu va putea fie făcută mai des decât o dată în an.

Opoziția nu a susținut proiectul de lege, criticând inițiativa și acuzând guvernarea că ar intenționa să-și supună justiția.

#legea procuraturii #stoianoglo #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.