ULTIMĂ ORĂ! Se modifică Legea Procuraturii. Stoianoglo, cu „un picior afară din Procuratură”

Activitatea profesională a procurorului general va putea fi evaluată de o Comisie specială, care va avea împuterniciri, în urma aprecierii, să solicite demisia din funcție a procurorului sau emiterea unei decizii de încetare a dispoziției disciplinare. Deputații majorității parlamentare au aprobat în acest sens, astăzi, un proiect de lege privind modificarea legii Procuraturii, în prima lectură cu votul a 59 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit documentului, evaluarea procurorului general va putea fi cerută de președintele țării sau de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ulterior, CSP va crea o comisie alcătuită din 5 membri – câte un delegat din partea Președinției, Parlamentului, CSP, CSM și chiar o persoană propusă de procurorul general.

În urma evaluării activității procurorului, membrii comisiei vor trebui să-i acorde acestuia calificativul bine, foarte bine sau eșuat. În cazul acordării calificativului „eșuat”, CSP va propune șefului statului demiterea procurorului general. O propunere din partea deputaților a fost ca să fie patru calificative: bine, excelent, satisfăcător și eșuat. Raportorul și autorul proiectului de lege, deputatul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că urmează să se examineze propunerea pentru a modifica această prevedere.

Totodată, noile modificări prevăd și normative prin care să prevină potențiale presiuni asupra membrilor CSP din partea procurorului general, în perioada anchetei, întrucât Consiliul este un organ colegial din componența Procuraturii Generale.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede că, evaluarea nu va putea fie făcută mai des decât o dată în an.

Opoziția nu a susținut proiectul de lege, criticând inițiativa și acuzând guvernarea că ar intenționa să-și supună justiția.

#legea procuraturii #stoianoglo #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.