ULTIMĂ ORĂ! Se modifică Legea Procuraturii. Stoianoglo, cu „un picior afară din Procuratură”

Activitatea profesională a procurorului general va putea fi evaluată de o Comisie specială, care va avea împuterniciri, în urma aprecierii, să solicite demisia din funcție a procurorului sau emiterea unei decizii de încetare a dispoziției disciplinare. Deputații majorității parlamentare au aprobat în acest sens, astăzi, un proiect de lege privind modificarea legii Procuraturii, în prima lectură cu votul a 59 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit documentului, evaluarea procurorului general va putea fi cerută de președintele țării sau de cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Ulterior, CSP va crea o comisie alcătuită din 5 membri – câte un delegat din partea Președinției, Parlamentului, CSP, CSM și chiar o persoană propusă de procurorul general.

În urma evaluării activității procurorului, membrii comisiei vor trebui să-i acorde acestuia calificativul bine, foarte bine sau eșuat. În cazul acordării calificativului „eșuat”, CSP va propune șefului statului demiterea procurorului general. O propunere din partea deputaților a fost ca să fie patru calificative: bine, excelent, satisfăcător și eșuat. Raportorul și autorul proiectului de lege, deputatul PAS, ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că urmează să se examineze propunerea pentru a modifica această prevedere.

Totodată, noile modificări prevăd și normative prin care să prevină potențiale presiuni asupra membrilor CSP din partea procurorului general, în perioada anchetei, întrucât Consiliul este un organ colegial din componența Procuraturii Generale.

De asemenea, proiectul de lege mai prevede că, evaluarea nu va putea fie făcută mai des decât o dată în an.

Opoziția nu a susținut proiectul de lege, criticând inițiativa și acuzând guvernarea că ar intenționa să-și supună justiția.

#legea procuraturii #stoianoglo #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.