ULTIMĂ ORĂ! Turnură de situație! Maia Sandu înaintează o nouă candidatură la funcția de premier

Maia Sandu îl înaintează pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. Decizia a fost anunțată acum câteva clipe, șeful statului precizând că a luat act de decizia Marianei Durleșteanu de a își retrage candidatura.

„Am luat act de decizia doamnei Mariana Durleșteanu de a-și retrage candidatura de la funcția de prim-ministru. Având în vedere că nu există, la moment, un candidat care să fie susținut de o majoritate absolută formalizată, am decis să îl înaintez pe domnul Igor Grosu la funcția de prim-ministru și i-am cerut domnului candidat să pregătească programul și să își formeze o echipă cu care să meargă în Parlament”, a spus Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă la încheierea consultărilor cu fracțiunile și grupurile parlamentare.

Întrebată dacă în cadrul consultărilor s-a discutat despre retragerea Marianei Durleșteanu, Maia Sandu a spus că nu, iar decizia de a-l înainta pe președintele interimar al PAS la funcția de premier a fost luată mai târziu, adică după încheierea consultărilor.

„Ce se va întâmpla în Parlament urmează să vedem. Așteptăm ca domnul Grosu să meargă cu echipa și să vedem care vor fi acțiunile fracțiunilor parlamentare”, a mai spus șeful statului.

#premier #Igor Grosu #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.