ULTIMĂ ORĂ! Turnură de situație! Maia Sandu înaintează o nouă candidatură la funcția de premier

Maia Sandu îl înaintează pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru. Decizia a fost anunțată acum câteva clipe, șeful statului precizând că a luat act de decizia Marianei Durleșteanu de a își retrage candidatura.

„Am luat act de decizia doamnei Mariana Durleșteanu de a-și retrage candidatura de la funcția de prim-ministru. Având în vedere că nu există, la moment, un candidat care să fie susținut de o majoritate absolută formalizată, am decis să îl înaintez pe domnul Igor Grosu la funcția de prim-ministru și i-am cerut domnului candidat să pregătească programul și să își formeze o echipă cu care să meargă în Parlament”, a spus Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă la încheierea consultărilor cu fracțiunile și grupurile parlamentare.

Întrebată dacă în cadrul consultărilor s-a discutat despre retragerea Marianei Durleșteanu, Maia Sandu a spus că nu, iar decizia de a-l înainta pe președintele interimar al PAS la funcția de premier a fost luată mai târziu, adică după încheierea consultărilor.

„Ce se va întâmpla în Parlament urmează să vedem. Așteptăm ca domnul Grosu să meargă cu echipa și să vedem care vor fi acțiunile fracțiunilor parlamentare”, a mai spus șeful statului.

#premier #Igor Grosu #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.