Un balon cu aer cald s-a prăbușit în Cappadocia. Doi turiști au murit

Doi turiști spanioli au murit, iar alți trei au fost răniți în Cappadocia, Turcia, după ce balonul cu aer cald în care se aflau s-a izbit de pământ, relatează Reuters.

Potrivit primelor informații, accidentul tragic a fost cauzat de creșterea bruscă a vitezei vântului înainte de revenirea balonului la sol.

Balonul cu aer cald a decolat din districtul Avanos la răsăritul soarelui, a declarat guvernatorul provinciei Nevşehir.

„În timpul aterizării balonului, care transporta 28 de pasageri și doi membri ai echipajului, doi cetățeni spanioli și-au pierdut viața, iar alți trei cetățeni spanioli au fost răniți”, a spus el într-un comunicat. „Tratamentul celor răniți continuă în spitalele din orașul nostru. Viața lor nu este în pericol”, se mai arată în comunicat.

Milioane de turiști vizitează anual Cappadocia, iar zborul cu balonul este una dintre principalele atracții.

#balon cu aer cald #Cappadocia #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele recente arată un dezechilibru economic major atât în România, cât și în Republica Moldova, unde activitatea economică este concentrată disproporționat în capitală, în timp ce zeci de regiuni contribuie marginal la produsul intern brut.

Potrivit informațiilor publicate de profit.ro, România are zece județe care nu generează nici măcar 1% din PIB-ul național. Este vorba despre: Bistrița-Năsăud (0,98%), Botoșani (0,92%), Sălaj (0,86%), Ialomița (0,85%), Vaslui (0,85%), Mehedinți (0,83%), Tulcea (0,82%), Călărași (0,76%), Covasna (0,72%) și Giurgiu (0,63%). În total, aproape trei sferturi dintre județele României produc sub 2% din economia țării.

În contrast, București generează peste 25% din PIB-ul României și este de departe principalul motor economic. După Capitală, doar patru județe pot fi considerate economii regionale puternice: Cluj (5,3%), Timiș (4,3%), Prahova (4,1%) și Constanța (4,1%). Restul țării funcționează cu ponderi reduse și fragmentate în economia națională.

Situația este și mai accentuată în Republica Moldova, unde concentrarea economică în jurul Capitalei atinge niveluri și mai mari. Chișinău generează circa 60% din PIB-ul național, produce 55% din întreaga producție industrială, concentrează 70% din lucrările de construcție și atrage 90% din investițiile populației în locuințe.

În plus, 75% din toate vânzările din țară au loc în Chișinău, 82% din afacerile mari sunt localizate în Capitală, iar 60% din angajații din sectorul real al economiei lucrează tot aici. Cheltuielile bugetului municipal al Chișinăului reprezintă aproximativ 25% din totalul cheltuielilor bugetelor publice locale.