Un colos bancar se naște! Banca Transilvania cumpără OTP Bank, însă subsidiara din Moldova rămâne a ungurilor

Banca Transilvania (BT) anunță finalizarea fuziunii cu OTP Bank România, o mișcare strategică importantă care o plasează ferm în fruntea pieței bancare din România. Prin această fuziune, BT își consolidează poziția de lider, ajungând la o cotă de piață de 23%, obținută atât prin creștere organică, cât și prin integrarea OTP Bank.

În urma fuziunii, Banca Transilvania înregistrează o creștere semnificativă a activelor, de +9%, și a portofoliului de credite, cu o creștere de +13%. De asemenea, BT își extinde prezența în București și în centrul țării, consolidându-și astfel poziția pe piață și atrăgând noi clienți din diverse regiuni ale României.

„Banca Transilvania are o competență esențială în execuția rapidă și de succes a integrărilor companiilor achiziționate. De această dată, am realizat o integrare în timp record, în doar șapte luni, ceea ce a fost posibil datorită similarităților și sinergiilor dintre BT și OTP Bank, precum și datorită implicării echipelor celor două bănci. Le spunem bun venit noilor clienți, parteneri de business și colegi,” a declarat Ӧmer Tetik, Director General al Băncii Transilvania.

În urma acestei fuziuni, BT a achiziționat OTP Bank România și subsidiarele sale din cadrul OTP Group pentru suma de 347,5 milioane de euro. Această achiziție este o continuare a strategiei de consolidare a Grupului Banca Transilvania, care are un istoric remarcabil în domeniul achizițiilor și integrărilor, inclusiv integrarea rapidă și eficientă a Victoriabank, parte din grup, cu BCR Chișinău.

Grupul Banca Transilvania își extinde astfel activitățile în România și Republica Moldova, contribuind semnificativ la consolidarea piețelor bancare din cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.