Un gigant petrolier din Rusia declară un profit major în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse

Compania Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a raportat luni o creştere de 47,2% a profitului net în 2023 la 1.300 miliarde de ruble (14,07 miliarde de dolari) şi a declarat că lucrează pentru a-şi consolida capacitatea de producţie de gaze în faţa restricţiilor externe asupra petrolului, transmite Reuters.

Occidentul a impus sancţiuni ample împotriva exporturilor de energie ale Rusiei, încercând să priveze Kremlinul de venituri cruciale din petrol şi gaze, după ce Moscova şi-a trimis armata în Ucraina, în februarie 2022.

O ameninţare a SUA de a lovi cu sancţiuni firmele financiare care fac afaceri cu Rusia a îngheţat comerţul turco-rus, de exemplu, inclusiv încetinirea unor plăţi pentru petrolul rusesc, potrivit unor surse familiare cu chestiunea.

Rosneft a declarat că producţia sa de ţiţei şi gaze condensate a totalizat 193,6 milioane de tone în 2023, fără a oferi o comparaţie cu 2022.

Producţia totală de hidrocarburi a fost anul trecut de 269,8 milioane de tone, inclusiv 92,7 miliarde de metri cubi de gaze.

”Ca rezultat al controlului strict al costurilor şi al eforturilor de îmbunătăţire a eficienţei, costul unitar al producţiei de hidrocarburi la sfârşitul anului 2023 a scăzut la 2,6 dolari/bep”, a declarat Igor Secin, şeful Rosneft, într-un comunicat.

Câştigurile înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) au crescut cu 17,8%, până la 3.000 de miliarde de ruble, în timp ce veniturile au crescut cu 1,3%, până la 9.200 miliarde de ruble.

Cheltuielile de capital au totalizat 1.300 miliarde de ruble în 2023, iar fluxul de numerar liber ajustat a fost de 1.400 miliarde de ruble, a spus compania.

Secin a exprimat critici subţiri la adresa băncii centrale ruse, într-un comunicat, după ce a criticat anterior banca la sfârşitul anului 2023, deoarece creşterile succesive ale ratei dobânzilor au dus costul împrumuturilor la nivelul actual de 16%.

”Ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor din a doua jumătate a anului, compania şi-a concentrat atenţia asupra reducerii sarcinii globale a datoriei”, a spus Secin.

El a arătat că datoria de plată anticipată şi datoria financiară netă au fost reduse în mod colectiv cu 700 miliarde de ruble, dar a spus că cheltuielile cu dobânzile ale Rosneft pentru ultimul trimestru din 2023 au fost de 1,5 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2022.

”Cheltuielile cu dobânzile au crescut ca urmare, printre altele, a creşterii dobânzii cheie a Băncii Rusiei şi creşterilor ulterioare ale marjelor dobânzilor de către bănci, ceea ce a dus la creşterea profiturilor sectorului bancar în 2023 la niveluri record”, a spus Secin.

Banca centrală a menţinut ratele dobânzilor stabile la o şedinţă de vineri, după luni de înăsprire monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #petrol #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.