Un gigant petrolier din Rusia declară un profit major în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse

Compania Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a raportat luni o creştere de 47,2% a profitului net în 2023 la 1.300 miliarde de ruble (14,07 miliarde de dolari) şi a declarat că lucrează pentru a-şi consolida capacitatea de producţie de gaze în faţa restricţiilor externe asupra petrolului, transmite Reuters.

Occidentul a impus sancţiuni ample împotriva exporturilor de energie ale Rusiei, încercând să priveze Kremlinul de venituri cruciale din petrol şi gaze, după ce Moscova şi-a trimis armata în Ucraina, în februarie 2022.

O ameninţare a SUA de a lovi cu sancţiuni firmele financiare care fac afaceri cu Rusia a îngheţat comerţul turco-rus, de exemplu, inclusiv încetinirea unor plăţi pentru petrolul rusesc, potrivit unor surse familiare cu chestiunea.

Rosneft a declarat că producţia sa de ţiţei şi gaze condensate a totalizat 193,6 milioane de tone în 2023, fără a oferi o comparaţie cu 2022.

Producţia totală de hidrocarburi a fost anul trecut de 269,8 milioane de tone, inclusiv 92,7 miliarde de metri cubi de gaze.

”Ca rezultat al controlului strict al costurilor şi al eforturilor de îmbunătăţire a eficienţei, costul unitar al producţiei de hidrocarburi la sfârşitul anului 2023 a scăzut la 2,6 dolari/bep”, a declarat Igor Secin, şeful Rosneft, într-un comunicat.

Câştigurile înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) au crescut cu 17,8%, până la 3.000 de miliarde de ruble, în timp ce veniturile au crescut cu 1,3%, până la 9.200 miliarde de ruble.

Cheltuielile de capital au totalizat 1.300 miliarde de ruble în 2023, iar fluxul de numerar liber ajustat a fost de 1.400 miliarde de ruble, a spus compania.

Secin a exprimat critici subţiri la adresa băncii centrale ruse, într-un comunicat, după ce a criticat anterior banca la sfârşitul anului 2023, deoarece creşterile succesive ale ratei dobânzilor au dus costul împrumuturilor la nivelul actual de 16%.

”Ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor din a doua jumătate a anului, compania şi-a concentrat atenţia asupra reducerii sarcinii globale a datoriei”, a spus Secin.

El a arătat că datoria de plată anticipată şi datoria financiară netă au fost reduse în mod colectiv cu 700 miliarde de ruble, dar a spus că cheltuielile cu dobânzile ale Rosneft pentru ultimul trimestru din 2023 au fost de 1,5 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2022.

”Cheltuielile cu dobânzile au crescut ca urmare, printre altele, a creşterii dobânzii cheie a Băncii Rusiei şi creşterilor ulterioare ale marjelor dobânzilor de către bănci, ceea ce a dus la creşterea profiturilor sectorului bancar în 2023 la niveluri record”, a spus Secin.

Banca centrală a menţinut ratele dobânzilor stabile la o şedinţă de vineri, după luni de înăsprire monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #petrol #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.