Un gigant petrolier din Rusia declară un profit major în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse

Compania Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a raportat luni o creştere de 47,2% a profitului net în 2023 la 1.300 miliarde de ruble (14,07 miliarde de dolari) şi a declarat că lucrează pentru a-şi consolida capacitatea de producţie de gaze în faţa restricţiilor externe asupra petrolului, transmite Reuters.

Occidentul a impus sancţiuni ample împotriva exporturilor de energie ale Rusiei, încercând să priveze Kremlinul de venituri cruciale din petrol şi gaze, după ce Moscova şi-a trimis armata în Ucraina, în februarie 2022.

O ameninţare a SUA de a lovi cu sancţiuni firmele financiare care fac afaceri cu Rusia a îngheţat comerţul turco-rus, de exemplu, inclusiv încetinirea unor plăţi pentru petrolul rusesc, potrivit unor surse familiare cu chestiunea.

Rosneft a declarat că producţia sa de ţiţei şi gaze condensate a totalizat 193,6 milioane de tone în 2023, fără a oferi o comparaţie cu 2022.

Producţia totală de hidrocarburi a fost anul trecut de 269,8 milioane de tone, inclusiv 92,7 miliarde de metri cubi de gaze.

”Ca rezultat al controlului strict al costurilor şi al eforturilor de îmbunătăţire a eficienţei, costul unitar al producţiei de hidrocarburi la sfârşitul anului 2023 a scăzut la 2,6 dolari/bep”, a declarat Igor Secin, şeful Rosneft, într-un comunicat.

Câştigurile înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) au crescut cu 17,8%, până la 3.000 de miliarde de ruble, în timp ce veniturile au crescut cu 1,3%, până la 9.200 miliarde de ruble.

Cheltuielile de capital au totalizat 1.300 miliarde de ruble în 2023, iar fluxul de numerar liber ajustat a fost de 1.400 miliarde de ruble, a spus compania.

Secin a exprimat critici subţiri la adresa băncii centrale ruse, într-un comunicat, după ce a criticat anterior banca la sfârşitul anului 2023, deoarece creşterile succesive ale ratei dobânzilor au dus costul împrumuturilor la nivelul actual de 16%.

”Ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor din a doua jumătate a anului, compania şi-a concentrat atenţia asupra reducerii sarcinii globale a datoriei”, a spus Secin.

El a arătat că datoria de plată anticipată şi datoria financiară netă au fost reduse în mod colectiv cu 700 miliarde de ruble, dar a spus că cheltuielile cu dobânzile ale Rosneft pentru ultimul trimestru din 2023 au fost de 1,5 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2022.

”Cheltuielile cu dobânzile au crescut ca urmare, printre altele, a creşterii dobânzii cheie a Băncii Rusiei şi creşterilor ulterioare ale marjelor dobânzilor de către bănci, ceea ce a dus la creşterea profiturilor sectorului bancar în 2023 la niveluri record”, a spus Secin.

Banca centrală a menţinut ratele dobânzilor stabile la o şedinţă de vineri, după luni de înăsprire monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #petrol #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.