Un gigant petrolier din Rusia declară un profit major în 2023, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse

Compania Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a raportat luni o creştere de 47,2% a profitului net în 2023 la 1.300 miliarde de ruble (14,07 miliarde de dolari) şi a declarat că lucrează pentru a-şi consolida capacitatea de producţie de gaze în faţa restricţiilor externe asupra petrolului, transmite Reuters.

Occidentul a impus sancţiuni ample împotriva exporturilor de energie ale Rusiei, încercând să priveze Kremlinul de venituri cruciale din petrol şi gaze, după ce Moscova şi-a trimis armata în Ucraina, în februarie 2022.

O ameninţare a SUA de a lovi cu sancţiuni firmele financiare care fac afaceri cu Rusia a îngheţat comerţul turco-rus, de exemplu, inclusiv încetinirea unor plăţi pentru petrolul rusesc, potrivit unor surse familiare cu chestiunea.

Rosneft a declarat că producţia sa de ţiţei şi gaze condensate a totalizat 193,6 milioane de tone în 2023, fără a oferi o comparaţie cu 2022.

Producţia totală de hidrocarburi a fost anul trecut de 269,8 milioane de tone, inclusiv 92,7 miliarde de metri cubi de gaze.

”Ca rezultat al controlului strict al costurilor şi al eforturilor de îmbunătăţire a eficienţei, costul unitar al producţiei de hidrocarburi la sfârşitul anului 2023 a scăzut la 2,6 dolari/bep”, a declarat Igor Secin, şeful Rosneft, într-un comunicat.

Câştigurile înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) au crescut cu 17,8%, până la 3.000 de miliarde de ruble, în timp ce veniturile au crescut cu 1,3%, până la 9.200 miliarde de ruble.

Cheltuielile de capital au totalizat 1.300 miliarde de ruble în 2023, iar fluxul de numerar liber ajustat a fost de 1.400 miliarde de ruble, a spus compania.

Secin a exprimat critici subţiri la adresa băncii centrale ruse, într-un comunicat, după ce a criticat anterior banca la sfârşitul anului 2023, deoarece creşterile succesive ale ratei dobânzilor au dus costul împrumuturilor la nivelul actual de 16%.

”Ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor din a doua jumătate a anului, compania şi-a concentrat atenţia asupra reducerii sarcinii globale a datoriei”, a spus Secin.

El a arătat că datoria de plată anticipată şi datoria financiară netă au fost reduse în mod colectiv cu 700 miliarde de ruble, dar a spus că cheltuielile cu dobânzile ale Rosneft pentru ultimul trimestru din 2023 au fost de 1,5 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2022.

”Cheltuielile cu dobânzile au crescut ca urmare, printre altele, a creşterii dobânzii cheie a Băncii Rusiei şi creşterilor ulterioare ale marjelor dobânzilor de către bănci, ceea ce a dus la creşterea profiturilor sectorului bancar în 2023 la niveluri record”, a spus Secin.

Banca centrală a menţinut ratele dobânzilor stabile la o şedinţă de vineri, după luni de înăsprire monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gigant #petrol #profit #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.