Un gigant petrolier rusesc cu afaceri în Moldova a cumpărat echipa din prima ligă Spartak Moscova

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat luni achiziţionarea echipei din prima ligă Spartak Moscova, precum şi a stadionului din Moscova unde se joacă meciurile pe teren propriu, transmite Reuters.

În urma sancţiunilor impuse de statele occidentale după invadarea Ucrainei de către Rusia, Spartak s-a confruntat cu probleme financiare, Rusia fiind izolată din punct de vedere sportiv.

Lukoil, care a fost sponsorul general al Spartak mai mult de două decenii, a anunţat că în urma achiziţiei participaţiei de 100% în club preşedintele Leonid Fedun va renunţa la toate funcţiile de conducere.

În iunie, Fedun a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al Lukoil . Miliardarul a cumpărat clubul în 2004.

„Vreau să exprim sincera mea gratitudine către prietenii şi colegii mei de la Lukoil pentru că au acceptat să sprijine un proiect social atât de important cum e Spartak, în cea mai dificilă situaţie”, a declarat Fedun.

În mai, Nike a încheiat acordul de sponsorizare cu Spartak deoarece echipa rusă nu va lua parte la competiţiile din Europa în următorul sezon, din cauza sancţiunilor.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

#petrolist #Lukoil #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.