Un Impuls economic sustenabil: Cum împrumutul de 5 mln € poate impacta Moldova

Într-un moment crucial pentru economia Republicii Moldova, Guvernul Poloniei și Uniunea Europeană oferă un sprijin financiar considerabil întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. Pe data de 19 decembrie a fost semnat un acord de împrumut de 5 milioane de euro, deschizând calea pentru o serie de beneficii semnificative.

Printr-o serie de răspunsuri la întrebările adresate de echipa grupului de presă Realitatea, oficialii semnatari au explicat beneficiile majore obținute grație acestui contract.

Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba a subliniat importanța eliminării barierelor birocratice și a evidențiat rolul digitalizării în creșterea productivității. Acest împrumut nu este doar un impuls financiar; este o oportunitate pentru antreprenorii mici și mijlocii să acceseze credite la dobânzi fixe avantajoase, sprijinind proiecte investiționale care vor genera locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea economică a Moldovei.

Dumitru Pîntea, Director al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), a explicat în detaliu beneficiile practice ale împrumutului. Creditele cu dobândă fixă de 7% în lei, pe termen de până la 10 ani, vor oferi antreprenorilor predictibilitate și încredere în implementarea proiectelor lor. Aceasta înseamnă nu doar sprijin financiar, ci și stimularea capacităților de producție și, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Acest proiect este despre construirea unei economii durabile și contribuirea la reducerea emisiilor de CO2, aliniindu-se la standardele Uniunii Europene.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Jānis Mažeiks, a subliniat sprijinul considerabil acordat întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul unui grant de un milion de euro. Aceasta nu este doar o injecție financiară; este un semnal clar al angajamentului Uniunii Europene de a susține dezvoltarea durabilă și crearea de noi oportunități de angajare în Moldova.

Ambasadorul Poloniei în Moldova, Tomasz Kobzdej, a adăugat că acest proiect nu este doar despre bani, ci și despre cunoștințe și asistență tehnică. Uniunea Europeană și Banca Poloneză de Dezvoltare nu oferă doar finanțare, ci și suport pentru antreprenori și agenții, catalizând schimbările în economia moldovenească.

Paweł Chorąży, Director Executiv pentru Fondurile UE la Banca Gospodar Craiova, a subliniat natura non-comercială a băncii și misiunea sa de a sprijini dezvoltarea durabilă. Acest împrumut nu este doar o resursă financiară; este o șansă pentru întreprinderile mici și mijlocii să crească, să se dezvolte și să contribuie la consolidarea poziției Moldovei în Uniunea Europeană.

În concluzie, acest acord de împrumut nu este doar un aranjament financiar, ci o platformă pentru transformarea economică a Moldovei. Cu condiții avantajoase și sprijin sustenabil, acest împrumut oferă noi posibilități de dezvoltare pentru antreprenorii moldoveni și marchează un pas hotărât către o economie mai puternică.

#polonia #economie #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.