Un Impuls economic sustenabil: Cum împrumutul de 5 mln € poate impacta Moldova

Într-un moment crucial pentru economia Republicii Moldova, Guvernul Poloniei și Uniunea Europeană oferă un sprijin financiar considerabil întreprinderilor mici și mijlocii din Moldova. Pe data de 19 decembrie a fost semnat un acord de împrumut de 5 milioane de euro, deschizând calea pentru o serie de beneficii semnificative.

Printr-o serie de răspunsuri la întrebările adresate de echipa grupului de presă Realitatea, oficialii semnatari au explicat beneficiile majore obținute grație acestui contract.

Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării Dumitru Alaiba a subliniat importanța eliminării barierelor birocratice și a evidențiat rolul digitalizării în creșterea productivității. Acest împrumut nu este doar un impuls financiar; este o oportunitate pentru antreprenorii mici și mijlocii să acceseze credite la dobânzi fixe avantajoase, sprijinind proiecte investiționale care vor genera locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea economică a Moldovei.

Dumitru Pîntea, Director al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), a explicat în detaliu beneficiile practice ale împrumutului. Creditele cu dobândă fixă de 7% în lei, pe termen de până la 10 ani, vor oferi antreprenorilor predictibilitate și încredere în implementarea proiectelor lor. Aceasta înseamnă nu doar sprijin financiar, ci și stimularea capacităților de producție și, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Acest proiect este despre construirea unei economii durabile și contribuirea la reducerea emisiilor de CO2, aliniindu-se la standardele Uniunii Europene.

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Jānis Mažeiks, a subliniat sprijinul considerabil acordat întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul unui grant de un milion de euro. Aceasta nu este doar o injecție financiară; este un semnal clar al angajamentului Uniunii Europene de a susține dezvoltarea durabilă și crearea de noi oportunități de angajare în Moldova.

Ambasadorul Poloniei în Moldova, Tomasz Kobzdej, a adăugat că acest proiect nu este doar despre bani, ci și despre cunoștințe și asistență tehnică. Uniunea Europeană și Banca Poloneză de Dezvoltare nu oferă doar finanțare, ci și suport pentru antreprenori și agenții, catalizând schimbările în economia moldovenească.

Paweł Chorąży, Director Executiv pentru Fondurile UE la Banca Gospodar Craiova, a subliniat natura non-comercială a băncii și misiunea sa de a sprijini dezvoltarea durabilă. Acest împrumut nu este doar o resursă financiară; este o șansă pentru întreprinderile mici și mijlocii să crească, să se dezvolte și să contribuie la consolidarea poziției Moldovei în Uniunea Europeană.

În concluzie, acest acord de împrumut nu este doar un aranjament financiar, ci o platformă pentru transformarea economică a Moldovei. Cu condiții avantajoase și sprijin sustenabil, acest împrumut oferă noi posibilități de dezvoltare pentru antreprenorii moldoveni și marchează un pas hotărât către o economie mai puternică.

#polonia #economie #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.