Un producător auto chinez a crescut profitul de 11 ori în ultimul trimestru din 2022

Producătorul chinez de automobile electrice BYD Co Ltd a raportat marţi o creştere de 11 ori a profitului net în trimestrul patru al anului trecut, pe măsură ce BYD şi-a majorat avansul pe piaţa locală graţie unei game extinse de modele, transmite Reuters.

În perioada octombrie-decembrie 2022, BYD a înregistrat un profit net de 7,3 miliarde yuani (1,06 miliarde dolari), faţă de 602 milioane yuani în aceeaşi perioadă a anului 2021.

Pe întregul an 2022, BYD, o companie la care un pachet de 12% din acţiuni este deţinut de fondul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul american Warren Buffett, a realizat un profit net de 16,6 miliarde yuani, în creştere cu 446% comparativ cu 2021.

Graţie modelelor hybride şi automobilelor complet electrice din gamele Dynasty şi Ocean, BYD pare acum pregătit să treacă în faţa Volkswagen, care anul trecut a fost cea mai bine vândută marcă de autoturisme din China. O dovadă în acest sens a venit în luna februarie, când BYD a fost lider de vânzări pentru a doua lună consecutivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

BYD a devansat şi grupul american Tesla Inc când vine vorba de vânzările de automobile electrice pe piaţa din China, în primele două luni ale acestui an constructorul chinez fiind responsabil pentru 41% din totalul vânzărilor de automobile electrice pe cea mai mare piaţă auto din lume. Comparativ, Tesla a fost responsabil pentru doar 8% din vânzări.

Pe fondul încetinirii cererii, BYD a decis să taie preţurile la modelele electrice Song Plus şi Seal în luna martie, alăturându-se altor producători chinezi care au făcut acelaşi lucru, ca urmare a războiului preţurilor demarat de Tesla.

#BYD Co Ltd #producator auto #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.