Un producător auto chinez a crescut profitul de 11 ori în ultimul trimestru din 2022

Producătorul chinez de automobile electrice BYD Co Ltd a raportat marţi o creştere de 11 ori a profitului net în trimestrul patru al anului trecut, pe măsură ce BYD şi-a majorat avansul pe piaţa locală graţie unei game extinse de modele, transmite Reuters.

În perioada octombrie-decembrie 2022, BYD a înregistrat un profit net de 7,3 miliarde yuani (1,06 miliarde dolari), faţă de 602 milioane yuani în aceeaşi perioadă a anului 2021.

Pe întregul an 2022, BYD, o companie la care un pachet de 12% din acţiuni este deţinut de fondul Berkshire Hathaway, controlat de miliardarul american Warren Buffett, a realizat un profit net de 16,6 miliarde yuani, în creştere cu 446% comparativ cu 2021.

Graţie modelelor hybride şi automobilelor complet electrice din gamele Dynasty şi Ocean, BYD pare acum pregătit să treacă în faţa Volkswagen, care anul trecut a fost cea mai bine vândută marcă de autoturisme din China. O dovadă în acest sens a venit în luna februarie, când BYD a fost lider de vânzări pentru a doua lună consecutivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

BYD a devansat şi grupul american Tesla Inc când vine vorba de vânzările de automobile electrice pe piaţa din China, în primele două luni ale acestui an constructorul chinez fiind responsabil pentru 41% din totalul vânzărilor de automobile electrice pe cea mai mare piaţă auto din lume. Comparativ, Tesla a fost responsabil pentru doar 8% din vânzări.

Pe fondul încetinirii cererii, BYD a decis să taie preţurile la modelele electrice Song Plus şi Seal în luna martie, alăturându-se altor producători chinezi care au făcut acelaşi lucru, ca urmare a războiului preţurilor demarat de Tesla.

#BYD Co Ltd #producator auto #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.