Un tablou digital, vândut în premieră la o licitație Christie's contra sumei de 69 de mln $. Ce a mai fost diferit

Licitația Christie’s a depășit limitele tradiționale a ceea ce poate fi de interes pentru colecționarii de artă.

Recent a fost vândută la licitație o lucrare complet digitală a artistului Beeple (numele său real este Mike Winkelmann) intitulată Everydays: The First 5000 Days („În fiecare zi: primele 5 mii de zile”).

În acest caz, trei fapte remarcabile s-au petrecut simultan:

în primul rând, pentru prima dată a fost scoasă la licitație o lucrare de artă, care nu avea nicio întruchipare materială;
în al doilea rând, colecționarul necunoscut a plătit achiziția cu criptomonedă
în al treilea rând, opera a costat mult mai mult decât picturile tradiționale ale unor artiști cunoscuți – și anume 69 de milioane de dolari.

Acum Beeple este una dintre cele mai scumpe figuri artistice în viață.

În fiecare zi: Primele 5000 de zile este un colaj de cinci mii de imagini abstracte. Artistul lucrează la lucrările sale din mai 2007.

#Beeple #Mike Winkelmann #tablou #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”