Un vin bun cu Mihai Druță: Novak Chardonnay/Riesling/Alb de Onițcani

Și vinurile albe au potențial de păstrare. De exemplu, vinul produs de Novak Winery din soiurile Chardonnay, Riesling și Alb de Onițcani în 2018 a fost maturat 5 ani și totuși și-a păstrat proprietățile.

„Vinul are o culoare galben-aurie, cu reflecții strălucitoare, ceea ce denotă faptul că acest vin fie că are o vârstă mai matură, fie că a fost ținut la butoi. În arome găsim fructe supracoapte, mere galbene, pară. Nuanțe de fân cosit, ierboase și nuanțe plăcute de caramelă. Un gust plin, un gust bogat, un gust care dă o nuanță de echilibru. Nu avem o aciditate prea mare, nu avem o amărăciune prea mare”, a menționat Mihai Druță după degustare.

Potrivit Președintelui Asociației de Sommelier din Republica Moldova vinul are un potențial de maturare foarte înalt. Putem înțelege că acest vin are deja câțiva ani după cristalele de pe dopul de plută.

Vinul poate fi asociat cu mâncăruri mai complexe precum tuna steak sau carne la grătar.

Mai multe detalii despre vinul produs de Novak Winery aflați de la somelierul Mihai Druță, președintele Asociației De Sommelier din Republica Moldova.

„Un vin bun cu Mihai Druță” a fost filmat în incinta Taste of Blue Wine House and Shop, Radisson Blue Leogrand Hotel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin alb #vinuri maturate #novak winery #un vin bun #Mihai Druta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.