Uniunea Europeană a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 45,8 miliarde de euro în septembrie

Uniunea Europeană a înregistrat în septembrie un deficit al balanţei comerciale de 45,8 miliarde de euro, faţă de un deficit de 0,3 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării preţurilor energiei, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 232 miliarde de euro, în creştere cu 24% faţă de septembrie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,2%, până la 277,8 miliarde de euro.

În primele nouă luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 491,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2022, comparativ cu minus 179,6 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2021).

În perioada ianuarie-septembrie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.889,6 miliarde de euro (o creştere de 18,8% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 2.247,6 miliarde de euro (un avans de 49,7% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie-septembrie 2022 de 358,1 miliarde de euro, faţă de un excedent de 88,4 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

Zona euro a înregistrat în septembrie un deficit al balanţei comerciale de 34,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 66,7 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării preţurilor energiei.

În perioada ianuarie-septembrie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 2.120,3 miliarde de euro (o creştere de 19,2% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 2.386,9 miliarde de euro (un avans de 44,7% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie-septembrie 2022 de 266,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 129,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

În perioada ianuarie-septembrie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China şi SUA au crescut cu 28,1% şi, respectiv, cu 29%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 41,1% şi, respectiv, cu 56,2%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 35,6%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 53,1%.

#balanta comerciala #deficit #import #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.