Vameșii se laudă cu milioanele pe care le aduc în caznaua statului. Încasări record de milioane

În perioada 20-26 decembrie 2021, încasările Serviciului Vamal la bugetul de stat au înregistrat o cifră record de până acum, de circa 839 milioane de lei, mai mult cu 141,7 % față de suma planificată pentru acest interval.

Pe parcursul săptămânii trecute, numărul pasagerilor care au intrat în Republica Moldova constituie peste 127 000 persoane. Dintre acestea, 1 210 de persoane fizice au introdus bunuri a căror valoare în vamă depășește limita neimpozabilă (300 euro – pe cale terestră, 430 euro – pe cale aeriană), fiind încasate plăți în valoare de 32 milioane lei, ceea ce reprezintă 3,85 % din totalul sumei încasate pentru perioada respectivă.

De asemenea, de la începutul lunii decembrie, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 2,5 miliarde lei, fiind atestată o creștere de 23,2 % față de încasările din intervalul corespondent al anului 2020.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost perfectate 12 243 de declarații vamale, iar cele mai tranzitate posturi vamale rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 16 425 și, respectiv, 8 751 traversări (mijloace de transport).

La capitolul combaterea fraudelor, în perioada vizată au fost constatate 183 de încălcări ale legislației vamale și aplicate amenzi în sumă de circa 233 mii de lei. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport cu numere străine, declarate prin acțiune.

#vameși #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.