Vânzările Renault au scăzut cu 30% în primul semestru

Grupul auto francez Renault a raportat marţi o scădere de aproape 30% a numărului de vehicule vândute în primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după oprirea activităţilor pe piaţa din Rusia, a doua mare piaţă a sa, în contextul invaziei din Ucraina, transmite Reuters.

În primele şase luni ale acestui an, grupul Renault a vândut puţin peste un milion de vehicule (1.000.199 unităţi), cu 29,7% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Însă proprietarul Dacia a precizat că, dacă sunt excluse din calcul activităţile Avtovaz şi Renault Russia, numărul vehiculelor vândute a scăzut doar cu 12% în ritm anual.

În ceea ce priveşte marca Dacia, aceasta a înregistrat o creştere de 5,9% a înmatriculărilor în prima jumătate a acestui an, până la 277.885 de autoturisme şi utilitare. Potrivit Renault, succesul mărcii Dacia se datorează în special modelului Dacia Sandero, cel mai bine vândut model către clienţii privaţi din Europa pentru al cincilea an la rând, şi modelului Duster, cel mai bine vândut SUV către clienţii privaţi din Europa începând din 2018, scrie Agerpres.

Grupul francez a mai informat că modelul Dacia Spring continuă să joace un rol de lider pe piaţa vehiculelor complet electrice cu peste 5.000 de comenzi plasate, în medie, în fiecare lună din primul semestru al acestui an în timp ce pentru modelul Dacia J au fost făcute peste 50.000 de comenzi până la finele lunii iunie.

Grupul Renault este în mijlocul unui plan multianual de relansare a operaţiunilor pentru a deveni competitiv şi a face tranziţia la vehiculele electrice. Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

#automobile #vanzari #Renault #mașini #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.