Provocarea pe care o are actualul guvern, în recuperarea miliardului furat, este să demonstreze că banii oferiți băncilor comerciale, din garanțiile de stat, au fost acordați ilegal și trebuie recuperați de la bănci. Astfel, să fie scoasă povara de pe umerii cetățenilor. De această părere este expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță a declarat că Republica Moldova a fost obligată, prin niște tertipuri juridice, să achite timp de 25 de ani 25 de miliarde de lei. În opinia sa, jaful miliardului este rezultatul mai multor decizii ilegale luate de diferite ramuri ale puterii. Provocarea prezentului este dacă actuala guvernare va accepta aceste deciziile ilegale.

„Dacă le acceptă, fără să vrea, se face complice la jaful care a fost. Dacă nu le acceptă, trebuie să știm care sunt instrumentele de intervenție prin care să rezolve problemele pe care le-a moștenit”, a spus expertul.

Vorbind despre banii încasați de la cele trei bănci devalizate, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, Veaceslav Ioniță a spus că în prima jumătate a anului curent au fost acumulate 60 de milioane de lei, minimum din 2016, de când a început acest proces. În total, până astăzi s-au acumulat 2,7 miliarde de lei, sau 10% din toți banii pe care trebuie să-i achităm. Însă, spune, Veaceslav Ioniță, banii acumulați nu au fost recuperați din cei furați, dar din creditele pe care oamenii le-au luat credite și le-au întors.

Economistul a amintit că la procuratură ar fi, în problema miliardului furat, intentate dosare care vizează 50 de miliarde de lei, însă multe dintre sume anunțate se repetă. Însă, cu regret, dosare cu finalitate, decizii definitive, ordini de recuperare, bani urmăriți, active sechestrate, bunuri vândute, bani în cont, nu există, ceea ce face să credem că drumul către recuperarea miliardului furat va fi mai lung decât s-a estimat.

„Cel mai probabil nu toate cazurile vor fi câștigate. Chiar dacă se vor câștiga cazuri, va trebui de identificat bunurile, cu riscul că ele  nu mai există. Dacă vor fi identificate, vor trebui să fie vândute și cel mai probabil vor fi vândute la un preț cu mult mai mic decât valoarea lui declarată. De aceea, până vom vedea primul leu în bănci recuperat este încă destul de mult”, a afirmat economistul.

Potrivit analistului economic, din bunurile vândute, sechestrate în cadrul dosarelor privind jaful bancar, s-au recuperat 2,7 miliarde de lei, iar cetățenii au reușit să achite deja 4,1 miliarde de lei din cei 25 miliarde, care urmează a fi achitate. Astfel, actualul guvernul este obligat să răspundă: De ce nu a fost utilizat Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar? Cine sunt persoanele care stau în spatele celor 9 mii de conturi cu 4,5 miliarde de lei, cu depuneri de cel puțin 100 de mii de lei. De ce s-a oferit și lor garanții? De ce băncile comerciale au primit garanții din partea statului? De ce depozitele la termen ale agenților economici au primit garanții?

Veaceslav Ioniță s-a întrebat cum a fost posibil să crească obligațiile celor trei bănci devalizate față de alte bănci comerciale în luna în care deja se știa despre garanțiile guvernului. Ori, băncile sunt instituțiile cele mai cunoscătoare a tot ce înseamnă finanțe, investiții, riscuri financiare și nu exista nici un motiv legal prin care statul trebuia să le ofere garanții la depozitele oferite. Înainte de jaful propriu zis, declară Veaceslav Ioniță, toate obligațiile financiare ale celor trei bănci devalizate erau de 20 de miliarde de lei: 6,8 miliarde de lei față de persoanele fizice; 5,9 miliarde de lei față de persoanele juridice și 7,2 miliarde de lei față de băncile comerciale.

„Într-o singură lună, când se știa, și în sistemul bancar toată lumea știa, că băncile acestea au probleme și va fi nevoie de intervenția statului, obligațiile acestor bănci față de persoanele fizice rămân neschimbate, față de persoanele juridice – neschimbate, iar față de băncile comerciale cresc cu 6 miliarde de lei, până la 13 miliarde de lei. În total acumulându-se 25,9 miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În opinia analistului economic, s-a creat impresia că a fost un complot al sistemului bancar contra cetățenilor Republicii Moldova.

„Au știut sau nu au știut băncile comerciale ce se întâmplă și cu „bună credință” au luat decizii sau nu cu „bună credință”, s-a întrebat analistul.

Potrivit expertului, în cazul în care un pensionar sau un beneficiar de ajutor social primește niște bani, iar după aceasta se stabilește că aceștia au fost oferiți ilegal, statul îi cere înapoi. Astfel, dacă o bancă comercială a primit un miliard de lei și acum se stabilește că au fost oferiți contrar legii, statul trebuie să-i ceară înapoi.

„Tot ce trebuie de făcut acum este de văzut ce bănci comerciale au beneficiat de garanția oferită de către stat și trebuie de demonstrat că această garanție a fost dată ilegal, că aceste bănci știau că primesc bani contrar legii. Nu doar statul a dat banii ilegal, dar și cei care au beneficiat de acest ajutor știau că este un ajutor care nu corespunde legislației și conform legii trebuie să întoarcă înapoi banii pe care i-au primit ilegal”, a spus expertul.

În acest sens, expertul propune și câteva soluții.

Prima soluție pe care o propune economistul autorităților spre realizare este să declare ilegal ajutorul care a fost acordat.

„Dacă continuăm să afirmăm că lucrul acesta nu este o problemă, atunci noi acceptăm un act criminal, tacit ne facem complici la acea acțiune criminală, iar jaful se va termina în 2041 după ce noi vom achita toți banii. Cu toate guvernele de acum și din viitor, care vor accepta tacit să achite banii, înseamnă că ei acceptă tacit injustiția și crima care a avut loc în 2014”, a explicat economistul.

Analistul a afirmat că legea prevedea foarte clar cine sunt persoanele fizice protejate și că are bănuieli rezonabile că s-a evitat implicarea Fondului de garantare a depozitelor, deoarece cele mai mari depozite, pe de o parte nu erau eligibile că sumele erau mari, și chiar dacă se mărea plafonul, tot nu erau eligibile, deoarece aceste persoane, chiar și conform legii, nu trebuiau să primească bani. La acea etapă, datoriile față de persoanele fizice erau de 6,8 miliarde de lei. Atunci, statul oferea garanții doar pentru 6000 de lei. 96,5% din depuneri, sau 2 milioane 305 mii de conturi, de până la 6000 mii de lei, erau de 280 de milioane de lei. Banii erau suficienți în Fondul de garantare a depozitelor și puteau fi întorși acestor persoane.

Veaceslav Ioniță este de părere că depozitele persoanelor fizice trebuiau întoarse din Fondul de garantare a depozitelor, cu toate obligațiile băncilor comerciale.

„Legea privind garantarea depozitelor spune foarte clar: nu poate beneficia de garantarea depozitelor persoanele care lucrează în bănci, rudele lor directe. Bănuiala mea este că majoritatea acestor conturi sunt ale oamenilor care sunt afiliați băncilor și conform legii nu au dreptul să beneficieze de ajutor. Soluția mea ar fi în felul următor: acești bani trebuie întorși din Fondul de garantare a depozitelor”, a opinat Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că Fondul de garantare a depozitelor nu a fost utilizat eficient până astăzi. În 2004, când a fost creat Fondul, suma garantată era de 4500 de lei. În 2009 a fost majorată până la 6 mii de lei. După jaful bancar, doar peste 4 ani în 2018, suma a fost majorată până la 20 de mii de lei, iar acum este de 50 de mii de lei. Dacă în 2014 era să fie majorată până la 100 de mii de lei, atunci băncile comerciale, din plățile lunare, plus cele 2,7 miliarde de lei recuperate din vânzarea bunurilor, aveau surse financiare suficiente să întoarcă persoanele creditate câte o sută de mii de lei, iar restul banilor puteau fi întorși odată cu recuperarea banilor.

Vorbind despre numărul persoanelor care aveau depozite în cele trei bănci devalizate și câte au apelat ca să primească banii din Fondul de garantare a depozitelor, expertul a menționat că până astăzi Fondul a achitat 50,2 milioane de lei. Cea mai mare sumă a fost pentru Investprivatbank – 48 de milioane de lei, apoi Universal Banc – 2,2 milioane de lei. De la BEM au apelat ca să primească bani din Fondul de garantare a depozitelor – 9 persoane din 2 milioane și 300 de mii. 20 de persoane de la Banca Socială, care au primit în total 130 de mii de lei. „29 de persoane din 2 milioane și jumătate au apelat la Fondul de garantare. Restul pentru ce să apeleze dacă achităm noi”, a menționat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că banii acordați din garanția de stat trebuie transformați într-o obligațiune a Fondului de garantare a depozitelor, unde se duc și conturile persoanelor fizice și obligațiile băncilor. În opinia sa, acest fond pe nedrept este uitat. Din 2004, de când a fost creat și până în 2020, a reușit să acumuleze de la bănci 462 de milioane de lei. Banii sunt investiți în scop de profit și a reușit deja să câștige 260 de milioane de lei din investiții. În prezent sunt aproape 753 de milioane de lei în Fond, din care au fost plătite 50 de milioane de lei. Economistul crede că până la cel 100 de mii de lei trebuia ridicată garantarea în 2014, deoarece băncile trebuiau să suporte această povară. Nu este corect ca băncile care înregistrează profit de miliarde de lei, pentru care s-a creat acest Fond de garantare, să stea la o parte, iar cetățenii să achite pentru profitul pe care îl obțin ele.

Veaceslav Ioniță se întreabă cine a spus că depozitele la termen, care sunt o investiție a persoanelor juridice, trebuiau garantate, pentru că persoana juridică, care face un depozit la termen, el știe că depune în scop de a obține profit, cu riscurile de rigoare.

Analistul a declarat în încheierea emisiunii că depozitele persoanelor fizice trebuie să fie date în gestiunea Fondului de garantare a depozitelor, Fond care trebuie să-și asume toate responsabilitățile și obligațiunile acestor depozite și conform legii să întoarcă doar acelor persoane care sunt eligibile pentru a primi banii. Acest lucru trebuie să se facă, spune expertul, cu majorarea sumei de garantare până la 100 de mii de lei, cu transmiterea în Fond a tot ce înseamnă gestiunea persoanelor care au dreptul să primească banii, ca acestea să apeleze la Fond. Până la 100 de mii de lei să primească cetățenii în conformitate cu prevederile legii, iar mai mult de 100 de mii de lei – în conformitate cu acumulările făcute în Fond, din recuperarea banilor fraudați.