Veste alarmantă pentru șomeri! După un an nu vor mai primi ajutor social

Deputații au votat pentru reducerea graduală a ajutorului social pentru șomeri care timp de un an nu și-au găsit un loc de muncă. Astfel, ajutorul social va fi redus cu 20% după șase luni, cu 40% după nouă luni și vor fi privați de ajutorul social dacă timp de 12 luni nu și-au găsesit un loc de muncă.

Deputatul Dan Perciun a declarat de la tribuna Parlamentului că excepție de la reducerea ajutorului social vor fi persoanele vulnerabile. Or, guvernul va stabili ulterior pentru ce grad de dizabilitate va fi acordat ajutorul social. „Este clar că dizabilitatea accentuată nu va mai fi discutată. Este vorba de doar de cea medie”.

Potrivit proiectului de lege, pentru adulții cu dizabilitate severă ajutorul social va fi majorat de la 30% la 50%, iar pentru copii de la 50% la 60%. De ajutor social vor beneficia, automat, și persoanele care îngrijesc de rudele cu dizabilitate, în condițiile în care acestea nu se pot angaja în câmpul muncii.

Din punct de vedere financiar a existat o gestionare proastă a acordării ajutorului social. Din totalul sumei de 645 mil. de lei, anul trecut, au fot utilizate doar 340 mil. de lei. Or, în acest an există o executare de 65%. Menirea proiectului de lege este destinat familiilor cu copii și va contribui la alinierea similară la alte sisteme din alte țări”, a punctat Perciun.

În luna iunie, iulie va fi definitivată hotărârea de Guvern, iar în septembrie să vor intra în vigoare toate prevederile votate de deputați în ziua de 14 aprilie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#ajutor social #modificari #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.