Veste bombă despre finanțările externe! Leul tare a „mâncat” o parte din banii străinilor

Ministerul Finanțelor a anunțat că volumul finanțării externe a bugetului Republicii Moldova pentru anul 2023 va înregistra o reducere semnificativă, conform modificărilor recent adoptate la Legea bugetului de stat, publicate în Monitorul Oficial. Potrivit acestor modificări, volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei.

Aceste schimbări sunt rezultatul ajustărilor aduse în ceea ce privește împrumuturile externe destinate sprijinirii bugetului, care vor cunoaște o reducere de 813,9 milioane lei (-6,5%), coborând de la 12 miliarde 548 milioane lei la 11,7 miliarde lei. De asemenea, volumul împrumuturilor destinate implementării proiectelor finanțate din surse externe va cunoaște o scădere semnificativă, de 2,7 miliarde de lei (-29,8%), coborând de la 9,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor a indicat că reducerea volumului împrumuturilor pentru sprijinirea bugetului este rezultatul unei reevaluări la cursul de schimb actualizat. Acest lucru a dus la ajustări ale asistenței financiare acordate de diverse organizații și țări, cum ar fi reducerea asistenței macrofinanciare acordate de Uniunea Europeană, împrumuturile de la Banca Mondială, asistența financiară de la Agenția Franceză de Dezvoltare, programul FMI și multe altele.

Aceste ajustări semnificative vor avea un impact direct asupra finanțelor publice și a proiectelor de dezvoltare în Republica Moldova, solicitând o gestionare atentă și eficientă a resurselor bugetare disponibile în acest context.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curs #deficit #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.