Veste bună pentru investitorii crypto! Bitcoin a atins o valoare record și se poate ajunge la 100.000 de dolari

Preţul unui Bitcoin a stabilit un nou maxim istoric de 66.901 dolari în contextul în care investitorii au primit cu braţele deschide lansarea ETF-ului ProShares Bitcoin Strategy, tranzacţionat la bursa din New York. Recordul atins la jumătatea lunii aprilie era de 64.899 dolari.

ETF-urile (exchange-traded fund) sunt vehicule de investiţii pasive care au câştigat interesul investitorilor datorită uşurinţei de a investi, precum şi a performanţei pe termen lung faţă de fondurile active. Lansarea ETF-urilor Bitcoin deschide, prin urmare, calea către lumea criptomonedelor pentru mulţi investitori care anterior nu erau convinşi din cauza riscurilor asociate investiţiilor în criptomonede, precum lipsa reglementării şi riscul pirateriei portofelului, reiese dintr-o analiză a casei de brokeraj XTB.

ETF-urile cu expunere pe crypto s-au lansat anul acesta în Canada şi Europa şi au crescut în popularitate pe fondul interesului pentru active digitale, analiştii aşteptându-se la o continuare a trendului. Deja mai mulţi administratori de fonduri au solicitat lansarea de ETF-uri Bitcoin în SUA. Gigantul de investiţii instituţionale Grayscale se gândeşte să convertească fondul Bitcoin Trust într-un fond tranzacţionat la bursă (ETF) stabilit fizic. Decizia ar putea face disponibilă moneda digitală pentru un număr mare de investitori.

Săptămâna trecută, produsele de investiţii în active digitale au înregistrat intrări în valoare totală de 226 milioane de dolari, ceea ce a adus totalul intrărilor în ultimele opt săptămâni la 638 milioane dolari. Activele totale administrate se află în acest moment la o distanţă de doar 5% de maximul istoric, de 67 miliarde dolari, ca urmare a aprecierii recente a preţului, adaugă casa de brokeraj.

Un factor la fel de important este adoptarea criptomonedelor în viaţa de zi cu zi. PayPal a anunţat recent că va include criptomonede în reţeaua sa de plăţi, mişcare ce ar veni în beneficiul clienţilor. Folosind reţeaua PayPal, utilizatorii pot efectua plăţi în criptomonede şi pot achiziţiona bunuri şi servicii în schimbul monedei digitale.

Bineînţeles, piaţa crypto nu duce lipsă de sceptici. Argumentul lor este că, din când în când, există o scădere pe piaţă de peste 80% care subminează încrederea în criptomonede. Ei pot sublinia pe bună dreptate că introducerea contractelor futures pe Bitcoin la CME (Chicago Mercantile Exchange) în decembrie 2017 a început de fapt o astfel de piaţă de scădere (chiar dacă a fost văzută ca un semn de acceptare, aşa cum este ETF-ul astăzi). Cu toate acestea, nu ar trebui să presupunem orbeşte că această situaţie se repetă, spune XTB.

Un aspect cheie în acest moment este dacă investitorii vor fi capabili să menţină preţul deasupra pragului de 65.000 USD. Dacă răspunsul va fi da, raliurile de pe piaţa criptomonedelor din T4 pe care le-am observat în majoritatea anilor anteriori ar putea duce Bitcoinul către unele dintre previziunile curajoase de preţ din ultimele luni, precum 100.000 dolari. Dacă răspunsul va fi negativ, următoarea secvenţă de creştere ar putea necesita mai mult timp pentru a căpăta susţinere şi a se materializa.

Reglementările SUA ar putea fi cruciale în acest sens. Pieţele consideră unda verde pentru ETF din partea SEC ca o dovadă a acceptării. Ştim, de asemenea, că urmează mai multe reglementări. Acum întrebarea este dacă aceste reglementări vor permite criptomonedelor să se dezvolte sau vor fi prea dure şi vor bloca creşterea pieţei. Din acest motiv apar două întrebări cruciale: „Va permite SEC crearea unui ETF cu expunere pe Bitcoin fizic?” / „Reglementările pentru piaţa criptomonedelor vor limita utilizarea acestora în plăţi şi transferuri de bani?”.

#bircoin #crypto #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.