Vestea zilei de la Banca Mondială. Ce se va întâmpla cu economia Republicii Moldova până la finalul acestui an

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

În același timp, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere economică pentru 2024 la 4,2%, iar pentru 2025 prognozează o creștere de 4,1% a PIB-ului Moldovei. Aceste date se conțin în noua ediție din 6 iunie a raportului Băncii Mondiale „Global Economic Prospects”.

În raportul anterior al BM din ianuarie 2023, Banca Mondială a retrogradat prognoza PIB-ului pentru Moldova în 2023 de la 2,7% la 1,6%, dar a menținut prognoza la 4,2% pentru 2024.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economke #banca Mondială #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.