VIDEO Calea Letoniei spre Uniunea Europeană. Cum a devenit Letonia granița estică a UE

La 1 mai 2004, Letonia aderă la Uniunea Europeană, în decembrie 2007 aderă la spațiul Schengen, iar în 2014 a aderat la zona euro. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte frecventat și aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

Letonia a organizat un referendum privind aderarea țării la marea comunitate europeană în 2003, iar cea mai mare parte a cetăţenilor au spus un „Da” ferm eurointegrării. Beneficiile acestui parteneriat sunt resimțite pe deplin de cetăţenii letoni. Din bugetul Uniunii Europene, anual, Letoniei îi este alocată suma aproximativă de peste un miliard de euro. De cealaltă parte, contribuţia Letoniei la bugetul uniunii este de 200 de milioane de euro.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#membru UE #aderare #letonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.