VIDEO: Ceauș declară că nu a fost răpit și, de fapt, a fost ajutat de prieteni să evadeze

Fostul judecător ucrainean, Nicolae Ceaus, a publicat un video pe un canal de Telegram, unde afirmă că „este în siguranță” și de fapt nu a fost răpit din Republica Moldova la 3 aprilie curent, așa cum s-a vehiculat până acum în presa de la noi din țară, ci „era ținut cu forța la Chișinău din 2016.

Potrivit declarațiilor acestuia, răpirea sa nu a avut loc la începutul lunii aprilie curent din Moldova, ci mai degrabă în 2016, când a fost obligat să vină și să stea la Chișinău, scrie Realitatea.md.

Acesta spune că acum este într-un loc sigur și în curând, împreună cu avocații săi va face „lumină” în cazul său, precizând că „în cel mai scurt timp va veni în Ucraina”, ceea ce reiese că, în prezent nu s-ar afla pe teritoriul statului ucrainean.

„Sunt gata să pun la dispoziția agențiilor de aplicare a legii toate informațiile despre persoanele care m-au răpit și reținut din 2016. Acestea sunt persoane foarte influente și, prin urmare, trebuie să cer garanții de securitate de la agențiile noastre de aplicare a legii”, a scris Ceaus pe canalul său de Telegram, pe care și l-a lansat.

Totodată, ex-judecătorul ucrainean și-a cerut scuze de la familia sa pentru tot ce s-a întâmplat până acum, precizând că „așa a trebuit”.

Amintim că, la începutul lunii aprilie, de pe o stradă din Chișinău, Nicolae Ceaus ar fi fost răpit de persoane necunoscute. Se presupune că la mijloc ar fi fost implicate serviciile secrete ucrainiene, precum și angajați ai Ambasadei Ucrainei la Chișinău, care ar fi asigurat transportarea nestingherită a lui Ceaus în Ucraina, lucru infirmat de structurile diplomatice.

În Parlamentul Moldovei a fost creată o comisie de anchetă, care cercetează cazul și urma să prezinte un raport despre cele constatate pe acest caz, pe lângă acțiunile de urmărire și de investigare ale oamenilor legii de la noi.

#Chaus #Ceaus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.