Pentru localnicii din Bivolari, România, Prutul nu este o frontieră care desparte de ceva vreme Basarabia de restul țării, ci un vechi prieten care a văzut cum s-a transformat așezarea 300 de ani. Echipa de producție a proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, a vizitat localitatea și a aflat că amplasarea sa geografică, pe muchia văii râului, a făcut-o să aibă importanță comercială.
Prin Bivolari au trecut evrei, buni negustori și cunoscători ai meseriei, iar unii dintre ei s-au stabilit cu traiul în localitate. De la ei se trage și numele care i s-a dat.
„Domnitori moldoveni au adus evrei nu doar în comuna Bivolari, ci în toate așezările importante din Moldova, ca acești evrei să organizeze târguri comerciale. În unele localități a prins această idee, la Bivolari a prins mai mult. Erau cărăușii de marfă care veneau din Turcia și treceau pe aici și ei cărau marfa cu bivolii. Ei putea să meargă fără hrană. Și când se însera, evreii de aici aveau hanuri, locuri de parcare, îi ospătau și își continuau drumul”, povestește profesorul de istorie Ionel Bordeianu.
Dovadă a prezenței de cândva a unei comunități mari de evrei este modelul de infrastructură, tipică lor, dar și un cimitir evreiesc. Mormintele vechi, inscripționate în ebraică, ocupă câteva hectare, însă nimeni nu le mai îngrijește acum.
Bivolari este cunoscut și pentru primul spital rural din România, construit în 1881. Clădirea a rezistat până azi și găzduiește o instituție medicală. Din perioada interbelică a rămas intactă capela, deși după 1950 acel loc a fost și uzină, și locuință a doctorilor.
Mândria oamenilor din Bivolari, însă, este biserica Sfântul Ilie, care are 300 de ani. Meșteri din Grecia au lucrat pentru a crea catapeteasma, iar picturile au câteva sute de ani, relatează preotul Constantin Ulman. La Drujineni, Fălești, există un locaș identic, Biserica Tuturor Sfinților.
Oamenii din Bivolari iubesc basarabenii, iar mulți dintre ei au în familie persoane originare din Republica Moldova. Paraschiva Ciornea ne-a invitat în beciul ei, construit de evrei, și ne-a povestit că doi dintre strănepoții săi sunt căsătoriți cu fete din stânga Prutului, pentru care are doar cuvinte de laudă.
„Pe una o cheamă Ludmila, pe alta, Olesea. Fete foarte bune, gospodine, pricepute, sunt în activitate mereu, cu copii. Una are un băiețel, alta – un băiețel și o fetiță. Oameni foarte primitori și amabili, zâmbitori, drăgălași. Îmi este dragă, suntem vecini și îi apreciem pe toți”, a dezvăluit femeia.
Bivolari are o relație specială cu satul Chetriș din raionul Fălești al Republicii Moldova. Autoritățile nu au stat mult pe gânduri și au convenit ca între cel două localități să fie semnat un acord de înfrățire. De atunci, primăriile colaborează și se ajută la nevoie.
„Vecinii din comuna Chetriș sunt pe malul stâng, alături există Călineștii. Avem și un acord de cooperare. N-am ezitat și am fost de acord de la prima întâlnire ca să colaborăm. Se punea la un moment dat problema de a sprijini comuna Chetriș, pentru a finanța începerea unor proiecte de dezvoltare a localității de pe malul stâng. Am reușit să cunosc, în amănunte, oamenii deosebiți de acolo, prin artiști: Ion Paladi, Olga Ciolacu, Lenuța Gheorghiță, frații Pânzari. Când organizăm o zi a comunei, invităm artiști din Republica Moldova. Am rămas surprins acum patru ani, când doamna Olga Ciolacu îmi spunea că habar n-aveți voi cât de mult se discută despre Bivolari la Chișinău. Relaționând cu cetățenii de pe malul stâng al Prutului, mi s-a părut că parcă mă cunosc de-o viață și parcă ne-am revăzut și nu ne-am văzut pentru prima dată”, spune primarul Liviu Teodorescu.
În scena căminului cultural din Bivolari au urcat, de-a lungul anilor, numeroși artiști basarabeni. La fiecare sărbătoare, administrația locală ține să-i invite, pentru că, spun localnicii, prin ei simt cel mai bine cântecul neamului românesc.
Datele unui sondaj, realizat de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, arată că oamenii din Bivolari au o relația aparte cu basarabenii.
Circa 79% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre România și Republica Moldova sunt la un nivel bun și foarte bun, iar aproape 69% apreciază drept excelente relațiile economice. Aproximativ 70% au spus că populația de pe cele două maluri ale Prutului este asemănătoare, iar 34% au rude în Basarabia și trec frecvent pe partea stânga a râului, pentru vizite, cumpărături sau turism.