(VIDEO) Interviu cu Iurie Fală, director executiv Moldova Fruct: Standardele de calitate formează prețul

La data de 24 august 2021, în satul Burlacu, raionul Cahul a avut loc un atelier de lucru cu participarea a mai multor producători de struguri din țară. La eveniment a participat și Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.

În cadrul evenimentului, producătorii de struguri au avut posibilitatea să afle mai multe despre piețele țintă și cerințele specifice de marketing pentru strugurii de masă.

„În cadrul acestor ateliere nu ne referim doar la aspectele tehnologice, dar ne referim și la cerințele din partea retailului modern, ne referim aici cu specialistul în siguranța alimentelor cum trebuie să se respecte perioada de recoltare, cum sunt determinați parametrii de calitate și desigur că avem prezentare practică și teoretică (despre) cum asigurăm calitatea strugurilor în procesul de producere.”, a menționat Iurie Fală.

Potrivit lui Iurie Fală, Republica Moldova produce anul în jur de 100 – 110 mii de tone de struguri de masă, dintre care se exportă până la 60 de mii de tone de struguri de masă.

„Destinațiile principale de export a strugurilor moldovenești sunt diverse. Principala piață rămâne a fi piața tradițională, mă refer aici la țările din CSI, principala fiind Federația Rusă, urmată de Belarus, Ucraina, Kazahstan și țările din Uniunea Europeană din vecinătatea imediată, cum ar fi România, Germania, Austria.”

Iurie Fală menționează că producătorii de struguri din Republica Moldova trebuie să se adapteze la cerințele consumatorului de pe piața europeană, întrucât piața UE solicită mai mult strugurii fără semințe, în timp ce în Republica Moldova soiurile principale sunt cele cu semințe.

„Trebuie rapid să ne ajustăm la standardele de calitate prin tehnologii.”

Referitor la piețele exotice, directorul executiv al Moldova Fruct a declarat că sunt efectuate doar livrări de probă.

„Noi nu ne orientăm eforturile ca să facem ceva exotic, noi vrem ca să extindem pe piață cantități comerciale pentru a ne putea afirma.”

Pentru producătorii din țara noastră piața cea mai atractivă este Uniunea Europeană, pentru că capacitatea de cumpărare a consumatorului este mai mare și nivelul de preț este mai înalt. De asemenea, potrivit lui Iurie Fală și pe piața tradițională prețurile sunt destul de bune în anumite perioade.

„Este foarte important să înțelegem că standardele de calitate formează prețul.”

Directorul executiv a menționat și posibilitățile de finanțare a afacerilor în domeniu viilor și livezilor, printre acestea a fost menționat proiectul Livada Moldovei și băncile comerciale. De asemenea, cei care investesc în astfel de afaceri au posibilitatea să acceseze subvenții din partea Fondului Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală.

Astfel de ateliere de lucru vor fi organizate și pentru alți producători de fructe din țară.

#moldova fruct #atelier de lucru #struguri #producatori autohtoni #finanțare #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.