(VIDEO) Istorii de succes! Uniunea Europeană susține crearea și dezvoltarea clusterelor în regiunile Cahul și Ungheni

Clusterul este un model de afaceri care presupune cooperarea între întreprinderi mici și mijlocii/antreprenori, pe de o parte și structuri de suport din partea autorităților publice, mediul academic, societatea civilă, pe de altă parte. Elementul distinctiv al clusterelor este organizarea flexibilă, fiecare membru îndeplinind anumite activităţi în funcţie de cerinţele pieţei şi de strategia clusterului.

La nivel european, clusterele s-au afirmat ca un model eficient de competitivitate regională. În Republica Moldova, conceptul de clustere este abia la început. Turismul, produsele agroalimentare, mobila sau textilele sunt câteva sectoare cu potențial de clusterizare în Republica Moldova.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF oferă sprijinul financiar necesar pentru consolidarea acestor lanțuri valorice locale și clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni.

Căpșunele, un lanț valoric în regiunea Ungheni

Antreprenoarea Zinaida Plămădeală din Ungheni reprezintă Asociația „Berries Group”, care reunește cinci producători de căpșune care au în gestiune anual terenuri cu o suprafață de 40-50 ha, în satele Sculeni și Petrești. Căpșunele sunt reprezentative pentru regiunea Ungheni, iar inițiativa creării unui cluster bacifer este determinată de câteva avantaje regionale. Regiunea Ungheni oferă o sursă stabilă și durabilă de apă pentru irigare, iar culturile bacifere au prezentat dintotdeauna interes pentru fermierii locali mari și mici, fiind generatoare de venituri. Totodată, proximitatea cu Uniunea Europeană oferă acces la o piață de desfacere mare.

„Clusterizarea este o platformă de cooperare eficientă și de creare a parteneriatelor în cadrul lanțurilor valorice, iar acest instrument este unul necesar și oportun dezvoltării sectorului bacifer din raionul Ungheni, dar și pentru toată țara”, spune Zinaida Plămădeală.

„Berries Group” a reușit să-și mărească volumul de producție datorită cooperării și asocierii. De asemenea, și-au permis să investească în infrastructura de post-recoltare, inclusiv camere de pre-răcire, camere de păstrare a fructelor și ulterior facilități pentru uscarea fructelor.

Strugurii, un lanț valoric în regiunea Cahul

La Cahul, strugurii sunt un lanț valoric cu potențial de dezvoltare. Directorul executiv al Asociației Producătorilor de Struguri de Masă din Cahul, Sergiu Tutovan notează că producerea strugurilor de masă în raionul Cahul este o ramură cu tradiții care aduce valoare sectorului agrar al regiunii. În prezent, în raionul Cahul sunt circa 3000 de ha de terenuri plantate cu struguri de masă, recolta medie fiind de 6 tone per ha. Totodată, 40 la sută din producție este direcționată pentru consum local, iar 60% se exportă preponderent în România și alte piețe ale UE, Belarus și Federația Rusă.

„Clusterul prin esență include un cerc mult mai larg al actorilor lanțului valoric, începând de la producătorii de material săditor, furnizorii de input-uri, producătorii de struguri de masă, depozite frigorifice cu linii de ambalare și sortare și transportatorii de struguri care se vor ocupa de livrarea lor în piețe”, explică Sergiu Tutovan.

Spre deosebire de alte forme de asociere, clusterul permite unirea eforturilor separate ale actorilor-cheie pentru rezolvarea problemei în comun recunoscută a tuturor segmentului lanțului valoric. Antreprenorul Sergiu Tutovan menționează că până acum au avut loc mai multe ședințe de informare și consultare cu potențiali membri ai viitorului cluster, iar în curând urmează să fie semnat un memorand privind activitatea clusterului.

Foaia de parcurs pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunea Cahul și Ungheni

În Republica Moldova, ca și în alte state din Parteneriatul Estic, conceptualizarea și implementarea clusterelor este abia la început, chiar dacă noțiunea a fost deja încorporată în unele documente de politici publice.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, susține dezvoltarea și consolidarea lanțurilor valorice și a clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni. Cu acest scop, a fost elaborată de reprezentanții locali ai sectorului privat, în parteneriat cu autoritățile publice locale și Camera de Comerț și Industrie din raioanele Cahul și Ungheni, câte o Foaie de parcurs pentru fiecare regiune, unde a fost analizată situația economică a raionului, inclusiv din zona rurală și cea urbană.

În document au fost evidențiate lanțurile valorice cu toate verigile lor, de la obținerea materiei prime până la comercializarea produsului finit. În baza acestei analize, au fost selectate lanțuri valorice cu potențial economic în creștere și obținere a valorii adăugate mari, pondere mare în viața social-economică, cu oportunități de satisfacere a pieței interne și export. Așadar, în regiunea Cahul au fost identificate 4 lanțuri valorice (strugurii de masă, turism, vinificație și oieritul), iar în regiunea Ungheni (turism, căpșuni, mobilă și covoare).

Foaia de parcurs reprezintă platforma de inițiere a intervențiilor sistemice ale Programului „EU4Moldova: Regiuni cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF, pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunile Cahul și Ungheni în perioada 2021-2025.

Documentul se bazează pe implementarea unor intervenții pe termen scurt și în majoritatea cazurilor cu resurse proprii existente, menite să testeze și să mobilizeze parteneriatele locale, care au scopul să producă câteva „victorii rapide” pe dimensiunea de creare a lanțurilor valorice, care ulterior vor beneficia de asistență tehnică, consultanță și finanțarea inițiativelor comune.

#EU4Moldova: Regiuni-cheie #Berries Group #clustere #ungheni #cahul #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.