VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.