VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anulat avize de racordare la rețeaua electrică aferente unei capacități totale de peste 260 MW, după expirarea termenelor de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile. Măsura a fost însoțită de aplicarea taxei de nevalorificare, ceea ce va face aceste capacități disponibile pentru noi potențiali investitori.

În acest context, Consiliul de Administrație al ANRE a adoptat nouă hotărâri privind aplicarea taxei de nevalorificare, cu o valoare totală de peste 131 milioane de lei. Avizele anulate vizau opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian, cu o capacitate cumulată de 262,45 MW, rezervată în rețea fără a fi utilizată pentru implementarea unor investiții reale.

ANRE precizează că eliberarea acestor capacități creează noi oportunități pentru investitorii interesați de dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, reducând blocajele din rețea și accelerând realizarea investițiilor viabile.

Introducerea taxei de nevalorificare și a garanției de bună execuție a fost inițiată anul trecut de Ministerul Energiei, cu scopul de a responsabiliza titularii avizelor de racordare. Măsura a devenit necesară după ce o parte dintre avize au fost obținute în scopuri speculative sau nu au fost valorificate, blocând accesul la rețea pentru alte proiecte.

Potrivit prevederilor legale, titularii avizelor care nu au renunțat benevol până la 30 iunie 2025 și nu au realizat proiectele în termenele stabilite achită, la expirarea avizelor, o taxă cuprinsă între 50% și 70% din valoarea garanției financiare de bună execuție. Pentru avizele emise după această dată, noii titulari sunt obligați să depună garanția financiară chiar la obținerea avizului; în lipsa realizării centralei, garanția este reținută de operatorul de rețea și utilizată pentru mentenanță și dezvoltarea infrastructurii electrice.