VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul încasează 12,76 lei din fiecare litru de benzină vândut la pompă și 9,28 lei dintr-un litru de motorină, potrivit calculelor prezentate de economistul Marin Gospodarenco, pe baza datelor ANRE din 17 septembrie.

La prețul actual de 33,56 lei pentru un litru de benzină 95, produsul petrolier propriu-zis reprezintă 16,98 lei, marja comercială – 3,82 lei, acciza – 7,17 lei, iar TVA – 5,59 lei. În cazul motorinei, care costă 35,53 lei/litru, produsul petrolier reprezintă 22,04 lei, marja comercială – 4,21 lei, acciza – 3,36 lei, iar TVA – 5,92 lei.

Astfel, deși motorina este mai scumpă decât benzina cu 1,97 lei pe litru, taxele aplicate acesteia sunt mai mici. Diferența de preț este explicată în principal prin costul carburantului propriu-zis: 22,04 lei la motorină, față de 16,98 lei la benzină.

„Problema nu mai e petrolul, ci rafinarea”, susține Marin Gospodarenco. Potrivit economistului, disponibilitatea redusă a capacităților de rafinare pentru motorină pune presiune pe prețul acestui carburant. Astfel, diferența dintre motorină și benzină vine în principal din costul produsului petrolier, nu din fiscalitate.

În cazul unui plin de 50 de litri, taxele ajung la aproximativ 638 de lei pentru benzină și 464 de lei pentru motorină.

Economistul atrage atenția și asupra TVA-ului calculat peste acciză. În cazul benzinei, aproximativ 1,43 lei din fiecare litru reprezintă TVA aferentă accizei, ceea ce înseamnă circa 72 de lei la un plin de 50 de litri. O eventuală reducere cu 25% a accizei ar putea diminua prețul benzinei cu aproximativ 2,15 lei/litru, iar pe cel al motorinei cu circa 1,01 lei/litru. Pentru un plin, reducerea ar fi de aproximativ 107 lei, respectiv 50 de lei.

„Nu e puțin pentru o familie. Dar nici gratis pentru buget și, mai important, nu apare niciun litru de carburant în plus în țară”, notează economistul, în contextul în care stocurile de motorină din Republica Moldova acoperă în prezent aproximativ zece zile de consum.

„Când prețul crește, întrebăm mereu cine e de vină. Cifrele dau un răspuns incomod: scumpirea vine din locuri unde nu avem niciun cuvânt de spus, dar exact de aceea contează ce facem cu partea care depinde de noi”, conchide Marin Gospodarenco.