VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău a înregistrat în luna septembrie 2026 un trafic de 761.886 de pasageri, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul călătorilor a fost cu 115.927 mai mare decât în septembrie 2025, iar rezultatele au depășit semnificativ prognozele administrației aeroportuare.

Potrivit datelor prezentate de aeroport, traficul efectiv a depășit estimările cu 113.886 de pasageri, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%. Comparativ cu septembrie anul trecut, numărul pasagerilor la plecare a crescut cu 17,1%, iar cel al pasagerilor la sosire cu 18,9%.

Antalya a fost de departe cea mai populară destinație, concentrând 15,7% din traficul total de pasageri. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu o cotă de 8,6%, urmat de Tel Aviv, cu 4,2%, Londra, cu 4,1%, și Sharm el Sheikh, cu 3,3%.

În clasamentul destinațiilor solicitate se mai regăsesc Heraklion, cu 3,2%, Paris, cu 2,9%, București, cu 2,8%, Milano, cu 2,4%, precum și Dublin, Varșovia și Barcelona, fiecare cu o pondere de 2,3%.

Datele arată că destinațiile turistice au continuat să joace un rol important în traficul aeroportuar. Antalya, Sharm el Sheikh și Heraklion au concentrat împreună 22,2% din numărul total al pasagerilor, ceea ce înseamnă că mai mult de unul din cinci călători a utilizat una dintre aceste trei rute.

Cele mai mari creșteri în cifre absolute au fost înregistrate pe ruta Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, urmată de Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de perioada comparabilă.

O contribuție la majorarea traficului au avut-o și destinațiile noi, care au atras în total 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul lunar. Printre cele mai solicitate rute noi s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.

Creșterea numărului de călători a fost însoțită și de intensificarea activității operaționale. În septembrie, pe aeroport au fost înregistrate 4.936 de mișcări ale aeronavelor, cu 5,1% mai multe decât în aceeași lună din 2025.

În același timp, volumul mărfurilor transportate pe cale aeriană a ajuns la 311,8 tone, în creștere cu 23,1% față de septembrie anul trecut.