VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc lichidarea mai multor întreprinderi de stat inactive sau aflate de ani buni în insolvabilitate, în cadrul unui proces amplu de restructurare și eficientizare a sectorului public, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Potrivit lui Cojuhari, procedura de triere a întreprinderilor de stat a fost finalizată încă în decembrie 2023, iar companiile au fost împărțite în cinci categorii, una dintre acestea incluzând întreprinderile ce urmează să fie lichidate.

„Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderile care sunt de mai mult de 10 ani în insolvabilitate, sunt întreprinderi inactive. Unele dintre ele nu au nici active la bilanț, nu au datorii și nu au activitate de mai mulți ani. Aceste întreprinderi trebuie să fie lichidate”, a declarat șeful APP.

Oficialul a precizat că instituția lucrează deja la mai multe proiecte de hotărâri de Guvern care prevăd fuziunea sau lichidarea unor întreprinderi de stat. Documentele sunt deja publicate pe platforma Particip și pe site-ul APP.

„Noi avem doar în insolvabilitate circa 60 de întreprinderi, la fel sunt și circa 20 de întreprinderi inactive. Ele există, dar din anii 2015, 2018 sau 2020 sunt inactive”, a spus Cojuhari.

Directorul APP susține că viziunea Guvernului este ca statul să păstreze în proprietate doar întreprinderile considerate strategice, în timp ce companiile mici și nefuncționale generează doar costuri suplimentare pentru administrare.

„Noi nu trebuie să avem astfel de întreprinderi. Viziunea Guvernului este de a avea în proprietate doar întreprinderi strategice și considerăm că nu trebuie să avem întreprinderi foarte mici, deoarece acestea sunt doar costuri suplimentare pentru administrare”, a afirmat acesta.

Întrebat despre costurile lichidării, Cojuhari a subliniat că statul nu intenționează să achite datoriile istorice ale companiilor din bugetul public.

„Noi nu vorbim de achitarea acestor datorii din bugetul de stat. Astfel de discuții nu există”, a declarat directorul APP.

Potrivit lui, întreprinderile care mai dețin active, precum terenuri sau clădiri, vor trece prin proceduri legale de valorificare. În cazul companiilor aflate în insolvabilitate, bunurile vor fi incluse în masa debitoare și gestionate conform procedurilor judiciare.

Roman Cojuhari a mai spus că procesul de lichidare va dura diferit de la un caz la altul, în special pentru întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, unde deciziile depind de instanțele de judecată și administratorii autorizați.

Totuși, APP și-a stabilit obiective concrete până la sfârșitul anului 2026. „Noi trebuie să lichidăm 10 întreprinderi de stat și trebuie să reorganizăm 15”, a declarat șeful instituției.

Conform datelor din aprilie 2026, statul deține participații în 225 de companii din Republica Moldova iar 161 dintre aceste companii au forma clasică de organizare de întreprinderi de stat.