VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.