VIDEO Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Constatările raportului lansat de Freedom House

Pe 29 aprilie 2024, Freedom House a lansat cel de-al treilea Raport privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024). Raportul este al treilea de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House. Documentul scoate în evidență un nou tip de influență asupra justiției care poate determina selectivitatea acesteia – influența unui grup de interese din interiorul justiției, conectat la actori din cadrul arcului guvernamental.

Pentru monitorizarea desfășurată în 2023–2024 au fost selectate în total 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre ele, 146 de ședințe (42 %) au fost amânate sau nu au avut loc.

„Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 –februarie 2024 au avut loc în cadrul a 5 dosare și au vizat 3 învinuiți: businessmanul Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari și fostul președinte Igor Dodon. Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția. (…)

Raportul arată existența mai multor indicii că Procuratura Generală, PA, PCCOCS, CNA și instanțele de judecată au fost expuse, în anumite perioade, unei influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, apropiat unor exponenți ai guvernării. Influența a fost observată atât în comunicarea publică a acestor instituții și a exponenților puterii apropiați grupurilor de interese, cât și în atitudinea și deciziile organului de urmărire penală și ale instanțelor de judecată față de dosarele penale de interes pentru grupul de influență, în raport cu alte dosare penale similare”, menționează autoarele raportului, jurnalista Mariana Rață și Cristina Ciubotaru, magistru în drept privat.

Totodată, potrivit raportului, în perioada de monitorizare, fiecare al treilea dosar de rezonanță care a fost monitorizat se referă la
îmbogățirea ilicită. În această perioadă, pentru prima dată majoritatea celor vizați de asemenea dosare nu sunt judecători și procurori (39%), ci politicieni din opoziție (61%). Această evoluție confirmă tendințele de electivitate a justiției în interesele guvernării.

„Majoritatea dosarelor de îmbogățire ilicită tind să fie cu tentă de răzbunare, mai ales atunci când nu există o infracțiune predicat generatoare a unei asemenea îmbogățiri, iar subiectul care este ținta unei asemenea investigații nu se numără printre cei mai vizați de anchete jurnalistice. În condițiile RM, în care volumul remitențelor de peste hotare continuă să alimenteze economia națională, iar o bună parte din acestea provin din surse fără o reflectare fiscală, devine simplu de pus la îndoială proveniența averii practic a oricărui funcționar, în funcție de existența unui interes în acest sens și a insistenței organelor de drept”, menționează autoarele.

#rapoert #justiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a criticat dur proiectul bugetului de stat pentru 2026, în cadrul ședinței Parlamentul Republicii Moldova, avertizând asupra creșterii accelerate a costurilor cu datoria publică și a majorărilor de cheltuieli pentru instituțiile statului.

Potrivit lui Chicu, bugetul pentru 2026 prevede 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate, iar serviciul datoriei de stat va crește cu circa 2 miliarde de lei față de 2025. „Asta înseamnă că peste doi ani vom plăti doar pe dobânzi cât este bugetul municipiului Chișinău”, a declarat deputatul.

Acesta a subliniat că, în 2026, cheltuielile cu dobânzile vor fi de trei ori mai mari decât Fondul Rutier și de trei ori mai mari decât Fondul de subvenționare a agriculturii, avertizând că majorarea deficitului prin astfel de cheltuieli va conduce, în timp, la situația în care statul va achita pe dobânzi echivalentul a „patru, cinci sau chiar un buget întreg al municipiului Chișinău”.

În acest context, Ion Chicu a pus sub semnul întrebării necesitatea majorării bugetelor unor instituții publice în anul 2026, pe care l-a descris drept „un an greu”. El a menționat explicit majorarea cu 12 milioane de lei a bugetului Parlamentului, creșterea cu 320 de milioane de lei a bugetului Cancelariei de Stat, precum și suplimentările pentru Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi și partidele politice.

„Este absolut necesar să majorăm aceste bugete acum? Chiar e neapărat să creștem cu 4,5 milioane bugetele partidelor politice?”, a întrebat Chicu de la tribuna Parlamentului, făcând apel la solidaritate cu populația.

Deputatul a pledat pentru reducerea cheltuielilor administrative și a privilegiilor pentru demnitari, inclusiv limitarea deplasărilor externe și a zborurilor la clasa business. „Dacă 2026 e greu, haideți să arătăm că suntem solidari cu oamenii, cu învățătorii. Nu ne luăm nici nouă, ne mai limităm și noi”, a conchis Ion Chicu.