VIDEO Medicina te îmbogățește. NordNews: Vila, mașinile și prejudiciile ex-directorului Spitalului Clinic din Bălți

Fostul director al Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, este vizat într-o amplă anchetă jurnalistică realizată de NordNews.md, care scoate la iveală posibile fapte de corupție, conflicte de interese și îmbogățire nejustificată. În aproape trei ani de mandat, ar fi prejudiciat instituția medicală cu aproximativ 4 milioane de lei, potrivit datelor oferite de anchetatori.

Mandatul său a început pe 21 septembrie 2022, când ministra Sănătății, Ala Nemerenco, l-a detașat de la Spitalul Raional Glodeni la Bălți. La acea vreme, funcționarul promitea modernizare și transparență. Deși inițial pleda pentru integritate și calitate în lucrările de reparație ale spitalului, Brînza a fost ulterior acuzat că ar fi beneficiat de servicii de construcție la vila sa din Corlăteni din partea aceleiași firme – „Clemantin” SRL – care a efectuat lucrări și în spital. Firma a obținut 11 contracte publice între 2021 și 2024.

Întrebat despre relația sa cu firma, Brînza a afirmat că „este o firmă cu reputație bună.” Expertul în drept Alexandru Bot a calificat situația drept un posibil conflict de interese, recomandând notificarea Autorității Naționale de Integritate.

Într-un alt episod controversat, socrul lui Brînza, Victor Bucovei, a fost angajat la spital ca responsabil tehnic, fapt recunoscut chiar de acesta. „Când a ieșit din concediu Gheorghe Ivanovici, el a trimis o solicitare la Minister că sunt angajat, există relații de rudenie și a cerut o constatare, dacă nu este un conflict de interese”, a declarat Bucovei pentru NordNews. Ulterior, acesta a fost concediat.

Socrul fostului director a mai cumpărat un teren în centrul municipiului Bălți, unde intenționează să construiască o clinică privată. Brînza a susținut că nu are nicio legătură cu investiția, deși a recunoscut că soția sa urma să dețină un cabinet medical în cadrul proiectului. „Fiica lui și soția mea este medic obstetrician-ginecolog și de ce nu ar avea dreptul să aibă un cabinet al ei particular”, a spus el.

Pe lângă aceste legături de familie, fostul manager a investit în titluri de stat în România și a achiziționat terenuri și locuințe de valoare considerabilă. NordNews a documentat o vilă de 178 de metri pătrați în Corlăteni, o mașină Tesla de peste 400.000 de lei și alte trei automobile. Jurnaliștii au surprins vehiculele electrice ale familiei încărcându-se în curtea spitalului, din contul instituției.

Pe 29 august 2025, Gheorghe Brînza a fost reținut de ofițerii Centrului Național Anticorupție, fiind acuzat de abuz în serviciu, trafic de influență și corupere pasivă. În aceeași zi, a fost demis prin ordinul ministrei Sănătății. Potrivit raportului CNAM, la finalul anului 2023, Spitalul Clinic Bălți înregistra datorii de peste 42,8 milioane de lei. Deși se afla în vizorul ANI și al CNA, Brînza a primit trei salarii compensatorii în ziua reținerii, în baza prevederilor Codului Muncii.

După reținerea sa, unele voci din mediul sindical și online au încercat să-l apere, acuzând redacția NordNews de campanie de denigrare. Fostul deputat Boris Marcoci, menționat în aceste speculații, a negat orice implicare: „N-am fost, nu sunt și nu voi fi comanditarul acestor articole.”

În prezent, Spitalul Clinic din Bălți este condus de un nou director interimar, Iurie Osoianu, iar ancheta în care este vizat Gheorghe Brînza continuă. Autoritățile urmează să stabilească întinderea exactă a prejudiciului și sursele averii fostului manager, descris de NordNews drept „proeuropean din interes și prosper din fonduri publice”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.