VIDEO Moldovenii au poftă de vinuri selecte și must! Record de 1000 de degustări pe oră la Festivalul din PMAN

Sâmbătă, de la 11:00 până la 14:00, s-au vândut 3500 de carnete ale degustătorului la Ziua Națională a Vinului. Precizarea a fost făcută în cadrul emisiunii „Consens Național” cu Vitalie Dogaru, difuzată din Piața Marii Adunări Naționale, de către șeful Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi.

Potrivit lui, numărul de turiști care au venit la eveniment este impresionant. În același timp, oficialul a precizat că în acest an, timp de trei ore, s-au vândut la fel de multe degustări cât anul trecut timp de o zi.

„La ora 11:00 a fost deschiderea oficială. Avem 3500 de degustări achiziționate, ceea e înseamnă că în fiecare oră sunt 100-1200 de degustări. Este un record. Anul trecut, într-o zi am avut vândut 3500”, a punctat Iamandi.

Șeful Oficiului Național al Viei și Vinului a mai relatat că, în acest an, carnetul degustătorului poate fi utilizat pentru prima dată în format digital, prin intermediul unui cod QR, iar inovația oferă date la minut despre numărul vizitatorilor care participă la degustare.

Ziua Națională a Vinului are loc tradițional, în Republica Moldova, în primul weekend din octombrie. Timp de două zile, în Piața Marii Adunări Naționale, producătorii își prezintă băuturile noi sau emblematice. În acest an, în centrul Capitalei și-au scos vinurile la tarabe peste 100 de vinificatori.

#eveniment #vin #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.