(VIDEO) Nata Albot se retrage de pe lista PAS la alegerile anticipate. Nu vrea să strice imaginea partidului

Nata Albot anunță că se retrage de pe lista partidului PAS pentru anticipatele din 11 iulie. Anunțul a fost făcut chiar de jurnalistă în timpul unei transmisiuni în direct.

Decizia vine după ce, cu două zile în urmă, liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc, a declarat că un candidat cu nr.8 de pe lista unui partid înregistrat în cursa electorală este o persoană, care anterior a fost prinsă pentru deținerea drogurilor.

„Eu nu am un partid al meu. Am fost invitată să mă alătur unei echipe care de mulți ani construiește o echipă care are valori. Eu trebuie să respect valorile acestei cauze. Nu m-am cerut în politică. Nu pot spune că este visul vieții mele. Eu am decis să prioritizez în situația asta, ținând cont de rugăminți-le voastre să nu ceez și ținând cont de cauza unei echipe. Am decis să nu fac mai mult rău echipei decât binele pe care preconizam să îl fac. De aceea eu am decis să mă retrag de pe lista PAS”, a declarat Albot.

De asemenea, în cadrul transmisiunii în direct, jurnalista a venit și cu explicații pe marginea cazului de care a învinuit-o Gheorghe Cavcaliuc, cazul drogurilor identificate asupra sa la aeroport în 2016. Albot susține că substanța se găsea într-un pachet de țigări luat întâmplător de la un eveniment din capitală.

#retragere #Nata Albot #Alegeri anticipate #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.