(VIDEO) Nata Albot se retrage de pe lista PAS la alegerile anticipate. Nu vrea să strice imaginea partidului

Nata Albot anunță că se retrage de pe lista partidului PAS pentru anticipatele din 11 iulie. Anunțul a fost făcut chiar de jurnalistă în timpul unei transmisiuni în direct.

Decizia vine după ce, cu două zile în urmă, liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc, a declarat că un candidat cu nr.8 de pe lista unui partid înregistrat în cursa electorală este o persoană, care anterior a fost prinsă pentru deținerea drogurilor.

„Eu nu am un partid al meu. Am fost invitată să mă alătur unei echipe care de mulți ani construiește o echipă care are valori. Eu trebuie să respect valorile acestei cauze. Nu m-am cerut în politică. Nu pot spune că este visul vieții mele. Eu am decis să prioritizez în situația asta, ținând cont de rugăminți-le voastre să nu ceez și ținând cont de cauza unei echipe. Am decis să nu fac mai mult rău echipei decât binele pe care preconizam să îl fac. De aceea eu am decis să mă retrag de pe lista PAS”, a declarat Albot.

De asemenea, în cadrul transmisiunii în direct, jurnalista a venit și cu explicații pe marginea cazului de care a învinuit-o Gheorghe Cavcaliuc, cazul drogurilor identificate asupra sa la aeroport în 2016. Albot susține că substanța se găsea într-un pachet de țigări luat întâmplător de la un eveniment din capitală.

#retragere #Nata Albot #Alegeri anticipate #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.

#rafinarii #petrol #Venezuela #SUA