VIDEO „Războiul vine mereu pe neașteptate”. Doi pensionari din Odesa povestesc despre stresul prin care au trecut

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune, iar în aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să povestească printr-o istorie video despre trăirile și emoțiile unui cuplu în etate, care s-a refugiat în Republica Moldova, la Chișinău.

Dmitrii și Tatiana sunt pensionari din Odesa, ambii fiind foști profesori universitari. De la începutul războiului ei au trecut prin stres, neliniște și îngrijorare, afirmând că războiul vine mereu pe neașteptate…

„Noi și acum spunem și credem că tot asta va dura o săptămână, maximum două… Primele zile ni se părea ca un vis, din care o să ne trezim… și totul o să fie ca înainte… Până la război am trăit liniștit, în pace. Aveam posibilitatea chiar să călătorim. Mergeam la teatru, citeam mult, ne plimbam… ne trăiam viața într-un ritm liniștit, bătrânește. Tot ce am văzut și am auzit este desigur stresant. Neliniște, îngrijorare și alte emoții similare”, spun Tatiana și Dmitrii.

Cuplul afirmă, că războiul i-a luat prin surprindere, iar acest lucru li se părea ireal. Au fost nevoiți să rămână în casele lor… care nu au fost gândite pentru război… și nimeni, niciodată nu le-a construit sau adaptat pentru așa situații cu adăposturi speciale.

„Nu puteam dormi nopțile, nu poți ieși din casă până ce nu se oprește sirena. A fost o decizie grea… să nu dea Domnul cuiva să ajungă să ia astfel de decizii. Cam așa…”, povestește Tatiana.

Refugiații pensionari din Odesa spun că se simt foarte confortabil în Moldova, ei nu și-au dorit să se refugieze în alte țări, nici în Europa, nici în România. Dmitrii și Tatiana au vrut să fie mai aproape de casă.

„Atunci când devii refugiat, trăiești într-o incertitudine totală, cu multe necunoscute… din fericire, noi am avut noroc, dar tare multe am mai trăit. Toți vor acasă. În cămin vorbim între noi, cei care au vrut să plece, au plecat. Au rămas cei care vor acasă… și își doresc ca asta să se întâmple cât mai repede”, au afirmat cei doi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#refugiati #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.