VIDEO „Războiul vine mereu pe neașteptate”. Doi pensionari din Odesa povestesc despre stresul prin care au trecut

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune, iar în aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să povestească printr-o istorie video despre trăirile și emoțiile unui cuplu în etate, care s-a refugiat în Republica Moldova, la Chișinău.

Dmitrii și Tatiana sunt pensionari din Odesa, ambii fiind foști profesori universitari. De la începutul războiului ei au trecut prin stres, neliniște și îngrijorare, afirmând că războiul vine mereu pe neașteptate…

„Noi și acum spunem și credem că tot asta va dura o săptămână, maximum două… Primele zile ni se părea ca un vis, din care o să ne trezim… și totul o să fie ca înainte… Până la război am trăit liniștit, în pace. Aveam posibilitatea chiar să călătorim. Mergeam la teatru, citeam mult, ne plimbam… ne trăiam viața într-un ritm liniștit, bătrânește. Tot ce am văzut și am auzit este desigur stresant. Neliniște, îngrijorare și alte emoții similare”, spun Tatiana și Dmitrii.

Cuplul afirmă, că războiul i-a luat prin surprindere, iar acest lucru li se părea ireal. Au fost nevoiți să rămână în casele lor… care nu au fost gândite pentru război… și nimeni, niciodată nu le-a construit sau adaptat pentru așa situații cu adăposturi speciale.

„Nu puteam dormi nopțile, nu poți ieși din casă până ce nu se oprește sirena. A fost o decizie grea… să nu dea Domnul cuiva să ajungă să ia astfel de decizii. Cam așa…”, povestește Tatiana.

Refugiații pensionari din Odesa spun că se simt foarte confortabil în Moldova, ei nu și-au dorit să se refugieze în alte țări, nici în Europa, nici în România. Dmitrii și Tatiana au vrut să fie mai aproape de casă.

„Atunci când devii refugiat, trăiești într-o incertitudine totală, cu multe necunoscute… din fericire, noi am avut noroc, dar tare multe am mai trăit. Toți vor acasă. În cămin vorbim între noi, cei care au vrut să plece, au plecat. Au rămas cei care vor acasă… și își doresc ca asta să se întâmple cât mai repede”, au afirmat cei doi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#refugiati #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).