VIDEO „Războiul vine mereu pe neașteptate”. Doi pensionari din Odesa povestesc despre stresul prin care au trecut

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune, iar în aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să povestească printr-o istorie video despre trăirile și emoțiile unui cuplu în etate, care s-a refugiat în Republica Moldova, la Chișinău.

Dmitrii și Tatiana sunt pensionari din Odesa, ambii fiind foști profesori universitari. De la începutul războiului ei au trecut prin stres, neliniște și îngrijorare, afirmând că războiul vine mereu pe neașteptate…

„Noi și acum spunem și credem că tot asta va dura o săptămână, maximum două… Primele zile ni se părea ca un vis, din care o să ne trezim… și totul o să fie ca înainte… Până la război am trăit liniștit, în pace. Aveam posibilitatea chiar să călătorim. Mergeam la teatru, citeam mult, ne plimbam… ne trăiam viața într-un ritm liniștit, bătrânește. Tot ce am văzut și am auzit este desigur stresant. Neliniște, îngrijorare și alte emoții similare”, spun Tatiana și Dmitrii.

Cuplul afirmă, că războiul i-a luat prin surprindere, iar acest lucru li se părea ireal. Au fost nevoiți să rămână în casele lor… care nu au fost gândite pentru război… și nimeni, niciodată nu le-a construit sau adaptat pentru așa situații cu adăposturi speciale.

„Nu puteam dormi nopțile, nu poți ieși din casă până ce nu se oprește sirena. A fost o decizie grea… să nu dea Domnul cuiva să ajungă să ia astfel de decizii. Cam așa…”, povestește Tatiana.

Refugiații pensionari din Odesa spun că se simt foarte confortabil în Moldova, ei nu și-au dorit să se refugieze în alte țări, nici în Europa, nici în România. Dmitrii și Tatiana au vrut să fie mai aproape de casă.

„Atunci când devii refugiat, trăiești într-o incertitudine totală, cu multe necunoscute… din fericire, noi am avut noroc, dar tare multe am mai trăit. Toți vor acasă. În cămin vorbim între noi, cei care au vrut să plece, au plecat. Au rămas cei care vor acasă… și își doresc ca asta să se întâmple cât mai repede”, au afirmat cei doi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#refugiati #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.