VIDEO „Războiul vine mereu pe neașteptate”. Doi pensionari din Odesa povestesc despre stresul prin care au trecut

Războiul din Ucraina a generat o criză umanitară fără precedent în întreaga regiune, iar în aceste circumstanțe, Republica Moldova și-a asumat gestiunea fluxului enorm de refugiați care vin în țara noastră. Pe lângă ajutorul umanitar și emoțional oferit de către Moldova cetățenilor ucraineni, înțelegem cât este de importantă comunicarea și informarea corectă, transparentă și deschisă la acest subiect sensibil.

În acest sens, MAI și-a propus să povestească printr-o istorie video despre trăirile și emoțiile unui cuplu în etate, care s-a refugiat în Republica Moldova, la Chișinău.

Dmitrii și Tatiana sunt pensionari din Odesa, ambii fiind foști profesori universitari. De la începutul războiului ei au trecut prin stres, neliniște și îngrijorare, afirmând că războiul vine mereu pe neașteptate…

„Noi și acum spunem și credem că tot asta va dura o săptămână, maximum două… Primele zile ni se părea ca un vis, din care o să ne trezim… și totul o să fie ca înainte… Până la război am trăit liniștit, în pace. Aveam posibilitatea chiar să călătorim. Mergeam la teatru, citeam mult, ne plimbam… ne trăiam viața într-un ritm liniștit, bătrânește. Tot ce am văzut și am auzit este desigur stresant. Neliniște, îngrijorare și alte emoții similare”, spun Tatiana și Dmitrii.

Cuplul afirmă, că războiul i-a luat prin surprindere, iar acest lucru li se părea ireal. Au fost nevoiți să rămână în casele lor… care nu au fost gândite pentru război… și nimeni, niciodată nu le-a construit sau adaptat pentru așa situații cu adăposturi speciale.

„Nu puteam dormi nopțile, nu poți ieși din casă până ce nu se oprește sirena. A fost o decizie grea… să nu dea Domnul cuiva să ajungă să ia astfel de decizii. Cam așa…”, povestește Tatiana.

Refugiații pensionari din Odesa spun că se simt foarte confortabil în Moldova, ei nu și-au dorit să se refugieze în alte țări, nici în Europa, nici în România. Dmitrii și Tatiana au vrut să fie mai aproape de casă.

„Atunci când devii refugiat, trăiești într-o incertitudine totală, cu multe necunoscute… din fericire, noi am avut noroc, dar tare multe am mai trăit. Toți vor acasă. În cămin vorbim între noi, cei care au vrut să plece, au plecat. Au rămas cei care vor acasă… și își doresc ca asta să se întâmple cât mai repede”, au afirmat cei doi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#refugiati #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.