VIDEO Zece centre de zi pentru copii și familie, lansate de Primăria municipiului Chișinău și UNICEF Moldova

Zece Centre de zi pentru copii și familie au fost lansate astăzi, 19 iunie, de Primăria Municipiului Chișinău, în parteneriat cu UNICEF Moldova. Aceste centre au ca scop protejarea și asistența copiilor în situații de risc și a copiilor victime ale tuturor formelor de abuz, prin activități de prevenire și servicii specializate gratuite adresate copiilor și familiilor acestora.

În urma parteneriatului încheiat între Primăria Chișinău și UNICEF Moldova, cele 10 centre de zi pentru copii vor oferi asistență tehnică în realizarea drepturilor copiilor și adolescenților din municipiul Chișinău. Fiecare sector al capitalei găzduiește câte două centre, iar acestea vor putea acorda servicii anual pentru cel puțin 500 de copii, adolescenți și adolescente, inclusiv refugiați.

„Copiii noștri sunt cea mai prețioasă comoară și protejarea și sprijinirea lor în momentele dificile este o prioritate pentru comunitatea noastră… Aceste centre reprezintă un loc sigur și de sprijin, unde copiii vor primi servicii sociale de calitate, iar familiile lor vor beneficia de suport și consiliere pentru a-și depăși dificultățile. Mulțumesc întregii comunități pentru solidaritatea și generozitatea de care ați dat dovadă în realizarea acestor centre. Sunt convins că aceste centre vor deveni un loc în care copiii vor simți că sunt înconjurați de grijă și iubire, având toate oportunitățile pentru a-și dezvolta abilitățile și a-și realiza întregul potențial”, a precizat edilul Ion Ceban.

Centrele de zi pentru copii în situații de risc oferă o gamă variată de servicii sociale, cum ar fi acordarea asistenței copilului în situații de risc în conformitate cu nevoile sale, dezvoltarea abilităților parentale în creșterea și îngrijirea copilului, informarea comunității și a instituțiilor abilitate cu privire la necesitățile specifice ale copiilor și familiilor aflate în situații de dificultate, monitorizarea situației copilului beneficiar al serviciului și incluziunea comunitară a copilului și familiei.

„În Moldova, la sfârșitul anului 2022, existau 13 231 de copii aflați în situații de risc și 33.053 de copii separați de părinți Sistemul de protecție a copilului a fost suprasolicitat în 2022 din cauza impactului și consecințelor crizei refugiaților și a războiului din Ucraina. Din evaluările realizate anul trecut, am constatat că există o nevoie urgentă de a extinde și dezvolta noi servicii pentru copiii aflați în situații de risc, inclusiv pentru copiii refugiați, în special pentru cei separați și neînsoțiți. De aceea, suntem aici astăzi pentru a lansa un nou serviciu social în municipiul Chișinău – un Centru de Zi pentru Copii și Familii. Importanța acestui serviciu este mare, deoarece se concentrează nu numai pe consecințe, ci și pe prevenție, fiind adresat atât copiilor, cât și părinților”, a precizat Flore Rossi, specialistă în Protecția Copilului, UNICEF Moldova.

Beneficiarii Centrului de zi pentru copii și familie pot fi băieți și fete cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani și familiile acestora, inclusiv refugiați. Aceștia vor avea acces la servicii și programe specializate, care includ asistență individualizată, consiliere psihologică individuală și de grup, precum și utilizarea spațiilor dotate cu materiale didactice, literatură de specialitate, jocuri de societate și de dezvoltare, echipamente robotice și multe altele.

„Acest serviciu social reprezintă o oportunitate esențială pentru reintegrarea și prevenirea separării copiilor în situație de risc, având multiple beneficii pentru comunitățile locale. Aceste centre oferă un mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a copiilor, prin îngrijirea lor, inclusiv prin activități terapeutice precum muzica, sportul și arta. Ele sprijină și consiliază părinții, ajutându-i să gestioneze stresul și să rezolve conflictele, contribuind astfel la creșterea încrederii și a abilităților parentale. Prin serviciile lor gratuite, Centrele de zi pentru copii și familie contribuie la reducerea inegalităților sociale și asigură sprijinul necesar pentru dezvoltarea maximă a tuturor copiilor și familiilor din comunitate”, a declarat Angela Cutasevici, viceprimara municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a beneficia de serviciile Centrului de zi pentru copii și familie, unul dintre părinți poate depune o cerere la Direcția Protecția Drepturilor Copilului din raza teritorială în care locuiesc. Beneficiarii vor putea urma programele de asistență pentru o perioadă de până la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire.

„Beneficiarii vor avea acces la servicii de înaltă calitate, cum ar fi consilierea psihologică și psihosocială, ghidarea în accesarea serviciilor din comunitate, dezvoltarea abilităților parentale și dezvoltarea socio-emoțională a copiilor, într-un spațiu prietenos și sigur”, a declarat Tatiana Oboroc, șefa Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, municipiul Chișinău.

Pentru informații suplimentare și pentru a accesa detalii despre Centrele de zi pentru copii și familie, vă rugăm să vizitați website-ul www.gdpdc.md. Pentru asistență și ghidare în procedura de depunere a cererii, pot fi contactați consultanții la numărul de telefon 022 226 100 sau prin e-mail la adresa centrudezi10@gmail.com.

Aceste acțiuni sunt derulate în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria Chișinău și UNICEF Moldova, care are drept scop asigurarea drepturilor copiilor și adolescenților din municipiul Chișinău. Înființarea celor zece centre de zi pentru copii și familie a fost posibilă datorită sprijinului generos al Uniunii Europene, Guvernului Spaniei, Guvernului Franței, Biroului SUA pentru Populație, Refugiați și Migrație.

#UNICEF Moldova #copii #Familie #Centru #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.