Vitalie Ababii, agricultor: Ce fel de afacere fără greutăţi. Cum e să ai o livadă superintensivă în Republica Moldova

09 Sept. 2021, 15:41
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 15:41 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Afacerile din domeniul pomiculturii, dar și din alte ramuri ale agriculturii din Republica Moldova încearcă să implementeze sisteme mai moderne. Întrucât acestea necesită investiții enorme, agricultorii apelează la diverse programe de finanțare. La fel a procedat și antreprenorul Vitalie Ababii din satul Pîrîta, raionul Dubăsari.

Agricultorul a plantat primii puieți în 2012 pe o suprafață de șase hectare iar de atunci și până acum plantația sa a crescut considerabil, ajungând la 50 de hectare. Aceasta este dotată cu sistem de irigare prin picurare şi plasă antigrindină, agricultorul obținând și certificare Global G.A.P, care facilitează exportul în țările Uniunii Europene.

Până a înființa această livadă, dnul Vitalie se ocupa tot cu agricultura – creștea legume.

 „Din 2007 până în 2012 ne-am ocupat doar cu creșterea legumelor. Cererea pe piață însă era foarte mică, așa că ne-am orientat spre întemeierea livezilor. Primii ani au fost foarte complicați, pentru că am învățat totul din mers, acum însă nu regret o clipă că am luat-o pe această cale”, își amintește dnul Ababii.

Potrivit antreprenorului un rol foarte important îl are sistemul de irigare, datorită acestuia se poate obține o cantitate mai mare de fructe și de o calitate înaltă.

„Fără irigare nici nu poate fi vorba de întemeierea unei livezi superintensive”, a specificat antreprenorul.

Deşi înfiinţarea unei livezi superintensive implică investiţii mai mari, aceste cheltuieli se recuperează în doar câțiva ani, întrucât fructele sunt de calitate mai înaltă, iar recolta este net superioară livezilor tradiţionale. În acest an agentul economic estimează o roadă record de aproximativ 70 tone de mere la hectar. Majoritatea urmează să ajungă pe piața din Federația Rusă.

Cu toate că în acest an, producătorii de mere se confruntă cu fenomenul supraproducţiei, totuși dnul Ababii rămâne oricum optimist, fiind convins că calitatea va bate cantitatea.

Pe lângă mere, producătorul mai creşte și cinci soiuri de prune pe o suprafaţă de 22 hectare, iar majoritatea sunt exportate în Europa.

„Dacă recolta de mere în acest an este una record, în cazul prunelor aceasta este mai mică decât în anii precedenţi din cauza îngheţurilor de primăvară. Estimez o recoltă în jur de 15 tone per hectar pentru acest sezon”, a menţionat producătorul agricol.

În activitatea sa, dnul Ababii  se confruntă și cu diverse probleme cum ar fi: lipsa forţei de muncă şi costul înalt al input-urilor agricole (materiale de plantare, îngrășăminte, pesticide etc.).

„Totuşi, ce fel de afacere fără greutăţi… În primul rând trebuie să fii optimist, să înveţi să ai răbdare, să laşi nervii la o parte, iar când apare o problemă să nu dai mâinile în jos, ci imediat să încerci să găsești o soluție”, i-a îndemnat pe toţi agricultorul.

Istorie de succes prezentată de Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova.

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!