Vladimir Putin și-a mărit propriul salariu cu 4%

Președintele rus Vladimir Putin a semnat vineri un decret prin care și-a majorat propriul salariu cu 4%, odată cu cele ale altor oficiali de la Kremlin, potrivit Kommersant.

Decretele președintelui rus Vladimir Putin privind creșterea salariilor oficialilor ruși au fost publicate vineri pe portalul de informații juridice.

Potrivit documentului citat de Kmmoersant, de la 1 octombrie, salariile lui Vladimir Putin, ale premierului Mihail Mișușin, ale procurorului general Igor Krasnov, ale șefului Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexandr Bastrikin, ale ministrului de externe Serghei Lavrov și ale altor oficiali de rang înalt vor crește cu 4%.

În declarațiile de avere publicate de Kremlin, Putin figurează cu venituri modeste. Potrivit documentelor, Vladimir Putin a avut un venit anual în 2021 de 10,2 milioane de ruble, ceea ce înseamnă în jur de 112.000 de euro, adică nici 10.000 pe lună. În 2012, șeful statului, conform documentației publice, a câștigat 5.790.823 de ruble.

În realitate însă, potrivit evaluărilor independendente, averea lui Putin este una colosală. Contestatarii săi l-au acuzat că ar fi, în secret, cel mai bogat om al planetei, cu o fabuloasă avere de peste 200 de miliarde de dolari, adică cea mai mare din lume. Liderul rus nu a recunoscut niciodată asta, susținând că trăiește din salariul de funcționar.

#salariu #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.