Vladislav Zara, director ASP: Moldova riscă să nu mai poată elibera pașapoarte

După ce mai mulți concurenți electorali au acuzat Agenţia Servicii Publice că ar pune la cale organizarea unei licitaţii false de procurare a blanchetelor pentru acte de identitate, în sumă de aproximativ 500 de milioane de lei, instituția a venit cu unele precizări în acest sens, scrie Realitatea.md.

Vladislav Zara, directorul instituției, susține că licitația pentru blanchete trebuia inițial organizată în anul 2019, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici în 2020, totul fiind amânat din cauza declanșării pandemiei de COVID-19.

Zara avertizează că stocul de blanchete rămase la ASP în prezent este mic, iar Republica Moldova riscă să nu mai poată elibera pașapoarte din luna septembrie.

„În prezent circa 1 000 000 de persoane – nu dețin niciun pașaport al cetățeanului Republicii Moldova (PA) valabil în Registru de stat al populației (RSP), dar anterior au deținut pașapoarte în RSP (indiferent, unul sau două). Pe parcursul anului 2021 la peste 300 000 de pașapoarte (PA) expiră termenul de valabilitate. Pe parcursul lunii iunie curent a crescut numărul actelor de identitate solicitate de populație, fiind eliberate 63 000 de pașapoarte. În perioada estivală această cifră poate fi și mai mare. În cazul epuizării stocurilor de blanchete conform estimărilor menționate, ASP ar trebui să suspende activitatea în luna septembrie 2021, așteptând când va fi finalizată o licitație sau altă”, a declarat Zara.

Mai mult, directorul Agenției Servicii Publice, spune că acuzat presiuni din partea consilierilor prezidențiali, Ana Recenco și Veaceslav Negruță, care i-au cerut în mod expres să anuleze licitația pentru procurarea noilor blanchete, în valoare de peste 498 de milioane de lei.

De asemenea, în cadrul briefing-ului, directorul ASP a anunțat care estem, în prezent, stocul disponibil în țară de blanchete:

Zara a mai precizat că după etapă de depunere a ofertelor la 29 iunie 2021, Grupul de lucru pentru achiziții publice al ASP a calificat conform documentelor de calificare primul ofertant după prețul minim al ofertei (CertSign (România)) și a transmis propunerea tehnică către Departamentul Tehnologic al ASP pentru examinarea și prezentarea concluziilor referitor la corespunderea acestora cu cele solicitate în documentația de atribuire la licitație deschisă.

„După concluziile tehnice urmează etapele de evaluare, contestare (dacă va fi) și încheierea contractului. Pentru anularea procedurii de achiziție publică respectivă nu există temei juridic, or, prevederile art. 71 din Legea 131/2015 stabilesc clar condiţiile de anulare a procedurii de achiziţie publică”, a conchis șeful ASP.

#eliberare #Republica Moldova #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.