Warren Buffett și Charlie Munger: „Am câștigat o grămadă de bani”, dar iată „ce ne-am dorit cu adevărat”

Warren Buffett și Charlie Munger sunt prieteni de peste 60 de ani și parteneri de afaceri din 1978. În acest timp, amândoi au devenit miliardari în timp ce transformau Berkshire Hathaway într-un gigant de investiții de 630 miliarde de dolari.

„Am câștigat o grămadă de bani, dar ceea ce ne-am dorit cu adevărat a fost independența”, a declarat Buffett, în vârstă de 90 de ani, pentru Becky Quick de la CNBC într-un interviu difuzat marți.

Buffett a continuat să explice că „independența” pe care el și Munger au căutat-o are de-a face cu libertatea de a alege cu cine se asociază în fiecare zi, indiferent dacă este vorba de afaceri sau de viața lor personală.

„Ceea ce este cu adevărat minunat este că poți face ceea ce vrei să faci în viață și să te asociezi cu cine vrei să te asociezi și amândoi am avut acel spirit până la capăt”, a spus Buffett, numindu-l „unul dintre luxurile vieții. ”

Succesul Berkshire a însemnat că Buffett și Munger au petrecut zeci de ani încercând să aleagă companiile în care investesc și angajații sau partenerii cu care lucrează și au reușit să facă totul în timp ce lucrează îndeaproape unul cu celălalt.

„Este mai bine să te asociezi cu oameni care sunt mai buni decât tine”, a spus Buffett, referindu-se în mod specific la prietenia sa cu Munger.

#independenta #prietenie #Charlie Munger #Warren Buffett #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.