Washingtonul și-a trimis oameni la Kiev pentru a se asigura că niciun dolar nu este furat

Statele Unite au trimis în această săptămână auditori la Kiev, alături de reprezentanţi ai Bancii Mondiale şi de consultanţi de la Deloitte, pentru a se asigura că „niciun ajutor sau armament nu este deturnat”, potrivit subsecretarului de stat pentru afaceri politice al Departamentului de Stat, Victoria Nuland.

„Continuăm să sprijinim reformele esenţiale şi măsurile anticorupţie ale guvernului ucrainean în întreaga ţară”, a declarat Nuland în cadrul unei audieri în Comisia pentru relaţii externe a Senatului american, relatează CNN.

Comentariile ei vin în contextul în care membrii republicani ai Congresului au semnalat dorinţa de a desfăşura eforturi suplimentare de supraveghere atunci când vine vorba de sprijinul SUA pentru Ucraina. Administraţia a declarat că există deja în vigoare astfel de acţiuni de supraveghere.

Săptămâna aceasta, Departamentul de Stat a declarat că „nu are cunoştinţă să fi fost implicat vreun ajutor din partea SUA” în scandalul de corupţie din cadrul guvernului ucrainean, care a dus la demisia ministrului adjunct al Apărării de la Kiev.

Sosirea auditului american la Kiev are loc, de asemenea, în contextul în care preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri că intenţionează să trimită 31 de tancuri Abrams în Ucraina, iar Pentagonul a dezvăluit săptămâna trecută un pachet de securitate pentru Ucraina în valoare de 2,5 miliarde de dolari, care include pentru prima dată vehicule blindate Stryker şi mai multe vehicule de luptă Bradley.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fonduri #Ucraina #Washington

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.