World Coffee Index 2021: Unde se bea cea mai scumpă cafea din Europa Centrală și de Est

11 Iul. 2021, 19:12
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
11 Iul. 2021, 19:12 // Au Bani //  MD Bani

Bucureștiul are una dintre cele mai scumpe cafele dintre capitalele din Europa Centrală și de Est, conform datelor din World Coffee Index 2021. În Capitala României, o ceaşcă de cafea costă în medie puţin peste 3 dolari. În Budapesta, preţul e de 2,47 dolari. În Zagreb de 2,33, iar în Belgrad de 1,81 dolari.

Viena, Praga şi Bratislava sunt orașele cu cea mai scumpă cafea. Aici băutura costă 4,04, 3,13 şi respectiv 3,04 dolari.

Dintre toate capitalele Europei Centrale şi de Est, la Bucureşti trebuie să plăteşti cel mai mult pentru o cană de cafea, reiese dintr-un studiu comparativ internaţional, în care se precizează că din acest punct de vedere Bucureştiul este mai scump decât mai multe capitale din Europa occidentală.

„Probabil și numărul de cafenele de specialitate, unde prețul este peste media europeană. Și influențează undeva. Probabil au analizat piață în general a cafenelelor. Pentru că noi, pe lanțuri de cafenele, suntem mult mai jos decât media europeană. Dar nu e un lucru, înseamnă că apreciem cafeaua, ne place ceea ce plătim, chiar dacă plătim mai scump. Ne place să cheltuim pe lucruri care sunt mai scumpe.”, a precizat, la Antena 3, Radu Savopol, fondatorul unui lanț de cafenele din București.

Dacă ţinem cont de nivelul mediu al veniturilor, o cană de cafea costă relativ mult în România – menţionează Maszol citând studiul comparativ internaţional World Coffee Index 2021.

Autorii studiului au întrebuinţat datele unuia dintre cele mai renumite portaluri de călătorie din lume, TripAdvisor. Au fost analizate preţurile pentru cafea filtru, cappuccino şi cafea cu lapte la câte cinci cafenele din fiecare capitală europeană, stabilindu-se un preţ mediu.

 

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!