World Coffee Index 2021: Unde se bea cea mai scumpă cafea din Europa Centrală și de Est

11 Iul. 2021, 19:12
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
11 Iul. 2021, 19:12 // Au Bani //  MD Bani

Bucureștiul are una dintre cele mai scumpe cafele dintre capitalele din Europa Centrală și de Est, conform datelor din World Coffee Index 2021. În Capitala României, o ceaşcă de cafea costă în medie puţin peste 3 dolari. În Budapesta, preţul e de 2,47 dolari. În Zagreb de 2,33, iar în Belgrad de 1,81 dolari.

Viena, Praga şi Bratislava sunt orașele cu cea mai scumpă cafea. Aici băutura costă 4,04, 3,13 şi respectiv 3,04 dolari.

Dintre toate capitalele Europei Centrale şi de Est, la Bucureşti trebuie să plăteşti cel mai mult pentru o cană de cafea, reiese dintr-un studiu comparativ internaţional, în care se precizează că din acest punct de vedere Bucureştiul este mai scump decât mai multe capitale din Europa occidentală.

„Probabil și numărul de cafenele de specialitate, unde prețul este peste media europeană. Și influențează undeva. Probabil au analizat piață în general a cafenelelor. Pentru că noi, pe lanțuri de cafenele, suntem mult mai jos decât media europeană. Dar nu e un lucru, înseamnă că apreciem cafeaua, ne place ceea ce plătim, chiar dacă plătim mai scump. Ne place să cheltuim pe lucruri care sunt mai scumpe.”, a precizat, la Antena 3, Radu Savopol, fondatorul unui lanț de cafenele din București.

Dacă ţinem cont de nivelul mediu al veniturilor, o cană de cafea costă relativ mult în România – menţionează Maszol citând studiul comparativ internaţional World Coffee Index 2021.

Autorii studiului au întrebuinţat datele unuia dintre cele mai renumite portaluri de călătorie din lume, TripAdvisor. Au fost analizate preţurile pentru cafea filtru, cappuccino şi cafea cu lapte la câte cinci cafenele din fiecare capitală europeană, stabilindu-se un preţ mediu.

 

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.